Reportaj mare la ProTV despre mizeria şi produsele expirate găsite în bucătăria unui restaurant. Muşte, căldură, carne expirată şi urât mirositoare, ştiţi genul de reportaj. Şi nu zice deloc numele restaurantului, nu arată intrarea, nu arată interiorul sălii de mese, singura precizare fiind că ar fi “libanez”. De ce? Nu era vorba de reclamă pe gratis, ci din contră. Nu putea fi vorba de defăimare nelegitimă, din moment ce reportajul era bazat pe descoperirile unei comisii de anchetă în domeniu. Şi atunci de ce nu-i spun numele? Cum ajută acel reportaj […]

Pentru că tot scriam de fondue, am văzut în IKEA şi oală pentru preparare, cu tot cu flacără sub ea şi ţepuşe de dat prin caşcaval, la 150 lei.

OK, s-a deschis shaorma de la Dristor şi la Budapesta. Am mâncat şi eu una, e bună. Dar uite cum e preţul: o shaorma de pui costă 14 lei, una de vită 15 lei. Una combinată, şi pui şi vită, e 16 lei. 16 lei? N-ar trebui să fie mai scumpă decât una numai de pui, dar mai ieftină decât una făcută integral cu carne de vită? O medie de 14,5 lei?

Am mâncat Fondue, sau mai bine zis am încercat, eu nefiind fan al brânzeturilor. Foundue e o specialitate elveţiană care se face din brânză sau amestec de brânzeturi. Caşcavalul se topeşte într-o tigaie şi se mestecă în el până devine o pastă fierbinte. Aşa se şi serveşte, adus la masă deasupra unei spirtiere aprinse ce îl ţine în continuare în stare lichidă. Înfigi o bucată de pâine într-o furculiţă lungă, apoi bagi pâinea prin caşcaval şi o mănânci. În paralel mai mănânci şi dintr-o salată sau altă garnitură. Mie nu mi-a […]

Nu mă refer la capitala Ungariei, ci la intersecţia numită Budapesta, după numele restaurantului ce era cândva acolo şi acum s-a transformat în Domo. Altfel spus, cei cu shaormăria celebră de la Dristor au mai deschis încă o locaţie, la intersecţia bulevardelor Mărăşeşti cu Cantemir, pe colţul blocului de acolo, unde înainte era patiseria “La Viorica”. Poate mai taie din preţ cu ocazia asta, că să dai 15 lei pe o shaorma e cam mult în asemenea vremuri de restrişte. Harta pe site-ul oficial al shaormăriei (sună chiar amuzant asta).

Ca de obicei, pe la mobilă nu era nimeni, dar restaurantul era plin. În imagine, din planul apropiat spre cel îndepărtat, avem o prăjitură verde cu marțipan, apoi tort lemon cheesecake, adică lămâie și brânză, apoi ceva cu zmeura și soc (parcă soc scria, sper să nu mă înșel) și ultimul e doar cu zmeură. 15 lei fiecare.

După ce difuzarea reclamei la pufuleţii Gusto a fost interzisă de CNA pe timpul zilei, s-au găsit o grămadă de voci pe bloguri care să spună că vai ce bulangii sunt şi cum cenzurează ei dreptul poporului la reclame amuzante. Realitatea, anume că respectivul clip era mult prea lung, plictisitor şi neinspirat, era mai ușor de ignorat. Eu când am văzut reclama m-am gândit doar la cum îţi poţi permite o aşa campanie. Totuşi, sunt pufuleţi, costă între 0,5 şi 1 leu punga şi nu cred că se vând în draci. […]

La Quasi Pronti mănânci paste făcute după reţeta ta. Îţi alegi un tip de paste (penne, penne tricolore, tagliatelle, farfalle, fusilli, etc – se lăudă că ar fi marca Barilla), un sos din cele disponibile (carbonara, arabiata, quattro formaggi, beshamel, în total vreo 8 sosuri albe sau roşii) şi trei topping-uri din ingrediente precum şuncă, bacon, pui, ciuperci, măsline, porumb, ton şi altele. Pe loc îţi fierb pastele, îţi amestecă ingredientele cu sosul şi îţi presară şi parmezan deasupra, la final. Orice astfel de combinaţie costă 14 lei. Am mâncat trei […]