Şi iată că se strică şi aspectul uneia din cele mai frumoase zone din Bucureşti, Piaţa Revoluţiei. Între atâtea clădiri frumoase, se înalţă acum una de birouri şi probabil va fi acoperită cu sticlă. Mă întreb dacă este una din cele plănuite de Videanu acum ceva vreme. Oricum, naşpa. Am găsit în Parcul Kiseleff un monument nou apărut, dedicat soldaţilor americani ce au murit în România în Al Doilea Război Mondial. Mă întreb câţi soldaţi străini au murit pe teritoriul României în acel război, nu prea am văzut statistici despre acest […]

În cele 4 ore disponibile până la plecarea avionului, am zis să vizitez Ljubljana, cât e posibil în aşa scurt timp. Aşa că şoferul maşinii închiriate m-a dus în apropiere de centru şi a parcat într-un parc mărişor de acolo. Am trecut prin parc, care sunt sigur că vara arată mult mai frumos, am văzut un fel de statuie a 69-lui şi un castel în distanţă, apoi ne-am dus spre centru. Am văzut catedrala ortodoxă, cu statuia unui pepene în faţa ei, un muzeu, o clădire mişto care am uitat ce […]

Bled este o staţiune importantă în Slovenia, aflată între Kranjska Gora şi Ljublijana, aşa că în ziua plecării am avut timp să dau o tură şi pe aici. Atracţia principală este lacul, întins, foarte limpede şi foarte liniştit, iar în centrul său se afla unica insulă a Sloveniei, pe care se găseşte o mănăstire. Pe un fel de stâncă de lângă lac se găseşte şi un castel vechi, care a devenit apoi reşedinţă a guvernatorilor austro-ungari şi mai apoi atracţie turistică. Şoferul mi-a spus şi o legendă (sau poate era realitate, […]

Numele se pronunţă “Cransca Gora” sau ceva aşa. Cel puţin aşa îi ziceam noi pe acolo şi localnicii nu râdeau, aşa că bănuiesc că era ok. Kranjska Gora e o staţiune de schi şi pierdut bani la cazinou, aflată la 80 de km de capitala ţării, pe valea dintre Alpii Julieni, după cum mi-a spus cineva. Foarte aproape sunt graniţele cu Austria şi Italia. Mi s-a părut genul de loc paşnic, liniştit, cu aer curat, o staţiune în care să te odihneşti şi relaxezi, nu să vii pentru distracţie şi nopţi […]

Pisica din imagine stătea la geam, cu lăbuţele pe pervaz, şi se uită de zor în depărtare, că după cineva. Abia când am strigat-o s-a uitat şi la mine ca să-i fac o fotografie. Apoi s-a întors la privitul spre ce o interesa pe ea. Parcă era un om, aşa de expresivă era în gesturi.

O urmare logică şi foarte interesantă a fotografierii în mod HDR o reprezintă făcutul de filme HDR. Pentru cei care nu ştiu, fotografia HDR presupune să faci vreo 3 sau 5 fotografii aceluiaşi subiect, dar la timpi diferiţi de expunere (sau măcar un bracketing din opţiunile camerei). Apoi fotografiile sunt combinate într-una singură, dar în care fiecare parte a imaginii este bine iluminată. Mai multe detalii pe Wikipedia iar exemple pe Stuck in Customs. Unii au dus acest lucru şi mai departe şi mi se pare o idee mişto. Faci cele […]

La Unirii nu era nimeni la miezul nopţii, şi cred că au oprit circulaţia cam de pomană. Doar câteva sute de oameni care ieşiseră să privească focul de artificii din Piaţa Constituţiei, deşi a fost dezamăgitor de slab. Nici spre Universitate nu se vedea mare agitaţie. Ca şi anul trecut când nu se circula pe Magheru, şi acum a fost o senzaţie ciudată, dar şi plăcută, să merg pe mijlocul străzii la Unirii, să nu fie nici o maşină în preajmă. Poliţia probabil se aştepta la lume multă, ca la aprinderea […]

S-am mai strâns nişte poze prin telefon: în primul rând Moş Crăciun, deja la drum căutând probabil cadouri, deşi pare că a slăbit rău anul acesta. În a doua imagine, un Tico ce avea deasupra o trompetă, dar care nu era conectată la nimic. Pur şi simplu era o trompetă înfiptă în maşină. Poate era la fel ca stindardul dacilor, la viteză mare şuieră vântul prin ea. Oricum, o trompetă de maşină.