Ce mâncăruri, dulciuri, băuturi și restaurante am mai încercat – ediția de august 2024

O nouă lună, un nou articol în care mă uit prin ce-am fotografiat prin restaurante sau încerc să-mi aduc aminte unde ne-am simțit bine, ca parte din lunarul state of nwradu.

BĂUTURĂ

Vreau să încep cu băutura de această dată pentru că vreau să vorbesc despre elefantul din articol, Birra Moretti Sale di Mare sau, în română, berea Moretti cu sare de mare.

Am căutat vreo lună berea asta. Erau reclame mari prin oraș, dar berea lipsea din magazine. Am pândit pe Freshful, am căutat-o la supermarketurile din zonă, nimic. Eram entuziasmat de ideea unei beri cu un pic de sare adăugată pentru că mie îmi place un gust sărat și cred că poate da o aromă bună chiar și unei băuturi. Îmi place un cocktail unde paharul are sare pe contur, de exemplu.

Până la urmă am găsit în Carrefour-ul din Galați. Eram deja în Galați la rude, nu m-a dus căutarea de Moretti tocmai până acolo. Am luat câteva astfel de berici. Nu puteți să vă închipuiți dezamăgirea mea când am băut prima oară și s-a dovedit o apă de ploaie. O bere slabă, fără mare caracter, fără arome pronunțate și, mai ales, fără nici un pic de gust sărat. Poate, poate așa o mică adiere de sare, dar nu cât să conteze. La o degustare pe orbește probabil că 99% n-ar putea să recunoască berea aceasta.

M-am uitat pe etichetă. Are 0,01 grame de sare pe suta de mililitri. 1 gram de sare la 10 litri de bere. N-am mai cumpărat a doua oară.

Coca-Cola Spiced. Am fost la un magazin cu produse americane și asiatice, numit Sum 179, și au acolo tot felul de ediții limitate de sucuri, inclusiv vreo 30 de tipuri de Prime, dacă vreți așa ceva. Am luat și eu câteva. Cola asta nu-i picantă, în ciuda numelui, ci are o aromă de zmeură conform etichetei. De șampon, conform Matildei. Adevărul este că aroma nu poate fi clar definită, dar laboratorul de creație n-a dat nici greș și este băubilă.

Fanta cu ananas, luată tot de acolo, a fost mai bună. A avut aromă de ananas ca în sucurile alea Cappy sau ce-or fi fost de demult.

Bere Bertold: am văzut-o în Mega Image și am luat o cutie. Este produsă în Cehia. Cred că intră mai tare pe piața noastra, am văzut ulterior chiar trei ediții. Este destul de slabă, fără zvâc în ea, și aș prefera oricând o bere românească dintre cele uzuale.

Suculețele acestea Something & Nothing (bănuiesc că acesta este numele) le-am văzut într-o cafenea-patiserie numită Glutten Glory (mai jos despre ea). Nu le-am băut, dar păreau interesante.

MÂNCARE

N-am cumpărat în ultima lună ingrediente sau alimente noi, așa că nu am ce raporta aici. Între atâtea plecări și meniurile de la Lifebox, pe acasă am mâncat pui și alte chestii clasice. Am văzut acest Pringles Prawn Cocktail tot în Carrefour-ul din Galați. Nu l-am cumpărat, dar m-am întrebat câți români știu termenul prawn cocktail, care este un aperitiv clasic prin SUA mai degrabă. Pringles salată boeuf, asta aș fi cumpărat pe loc de curiozitate.

LOCALURI

Mabo a deschis încă o cafenea, pe Metalurgiei 61C. Am salvat acum câteva săptămâni anunțul și cred că astăzi, la ora la care public acest articol, voi merge de fapt acolo cu Matilda.

Glutten Glory este o cafenea-patiserie despre care am aflat, culmea, din LinkedIn. Este departe de noi, undeva în zona Grivița-Crângași, așa că după vreo 3 luni am ajuns acolo, într-o zi când am avut drum prin zonă.

Cafeneaua este bună și, mai ales, foarte mare ca spațiu. Într-o discuție rapidă acolo am aflat că în viitor vor introduce și brunch. Cafeaua este ceva de specialitate, dar de import, ceea ce mi se pare păcat în condițiile în care avem atât de multe prăjitorii bune în București. Patiseria lor a fost foarte bună, un pic cam uscată coca, dar tot bună, și dacă aș sta prin zonă cu siguranță m-aș duce mult mai des pe acolo.

Suta de grame este un local care face sandvișuri tip panini. Este foarte popular în ultima vreme și atenție că sandvișurile se prepară după ora 12, nu și la orele dimineții. Am fost acolo într-o joi pe la prânz și era plin în curtea lor.

Sandvișurile sunt bune, mari (am luat câte o jumătate la pachet), pline de ingrediente de calitate, dar parcă nu suficient de bine echilibrate. Mi-au plăcut mai mult la Frescoloco. Then again, la Suta de Grame costă 35 de lei un sandviș, pe când la Frescoloco este cam 45 de lei. De asemenea, la Suta de grame au și tot felul de cocktailuri la preț decent, pentru că asta a ajuns să fie 25 de lei în București. Serviciu simplu, pare o afacere de familie, mi-a plăcut atmosfera, dar mai revin după ce trece canicula.

Noi este o cafenea pe strada Orzari 5, aproape de Piața Muncii. Am fost acolo pentru că la noi în cartier s-a deschis de ceva vreme Noi 2, dar care este o cafenea micuță și am vrut să vedem originalul.

Noi-ul original este mare, cu multe mese în interior și afară pe terasă. Cafeaua este de la Dropshot, dacă am reținut bine. Au și câteva prăjituri și patiserie, nu remarcabile, dar nici dezamăgitoare, plus sandvișuri care mie mi-au plăcut. E bună pentru cei din zonă.

Restaurantul thailandez Isan, pe Regina Elisabeta lângă Cercul Militar, a fost excelent. Supa aceea de pui a fost foarte bună, bate supa pho pentru mine. Curry-ul a fost picant și gustos. Matilda a luat niște noodles pad see care au avut exact textura potrivită. Totul a fost gustos, atmosfera este prietenoasă, cu siguranță mai revenim aici.

Omletă și pavlova la Casa Mița. Omleta este franțuzească, ușor moale, împăturită cum trebuie. Este greu de făcut așa și să iasă fără crăpături, exact cum trebuie de lichidă și alte caracteristici tipice rețetei. Mie încă nu-mi iese acasă, deși am încercat de multe ori. Pavlova a fost foarte bună, cu o cremă de mentă deasupra, fructe în interior, bezea bine lucrată.

Bakeria este o cofetărie pe Panduri. Am descoperit-o din întâmplare, o așteptam pe mama să iasă de la o clinică de acolo. Au o mulțime de prăjituri și fursecuri cu acel aspect de “făcut în casă” și gustul s-a dovedit cam la fel. Un tort de pricomigdală a fost cel mai bun din cele 3-4 chestii cumpărate.

Am mai fost o dată la Terasa Indigen, pe malul Lacului Tei. A fost frumos, s-au alergat copiii pe acolo, priveliște plăcută. Nu mai merg însă până nu se răcorește vremea. Este mereu zăpușeală acolo, inclusiv după ce soarele se ascunde în spatele unor blocuri.

Sper că v-am dat câteva idei.