State of nwradu – ediția de iulie 2024

The nwradu is very tired. Din nou. Am nevoie de o vacanță, dar am fost deja în concediu. Poate doar trebuie să o iau mai ușor, ceea ce chiar plănuiesc să fac în luna august.

Pur și simplu s-au strâns prea multe zile în care am muncit până mi s-au închis ochii de somn, iar dimineața începea în forță ducându-o pe Alice la grădiniță și apoi continuând să muncesc. Au fost zile când mi se părea că abia m-am ridicat de la birou și totuși iată-mă din nou în fața ecranului, după câteva ore blank de somn.

Care somn, apropo, a fost cam chinuit pe canicula asta. Poate ar fi trebuit să ținem ferestrele închise și aerul condiționat pornit peste noapte, dar în fiecare seară ni se părea că este ok și cu fereastra deschisă, însă dimineața mă trezeam fără a mă fi odihnit bine, ba chiar parcă epuizat suplimentar de căldură.

Sunt sigur că nu sunt singurul care trece prin astfel de perioade și nici nu mă plâng, de altfel. Nu m-am plâns niciodată că am prea mult de muncă pentru că încă țin bine minte alternativa, când nu ai de muncă luni de zile și te întrebi dacă vei primi salariul următor sau dacă vei fi dat afară împreună cu toți ceilalți. Luna aceasta a fost caracterizată, însă, de multă oboseală.

Blogul a mers bine pentru perioada de vară. După un început slab în iunie, am tras mai tare și sunt mulțumit per total de articolele scrise, în special de unele mai lungi, precum recentul despre problemele procesoarelor Intel  sau de ce este energia electrică scumpă.

Au fost și acele două zile în care activitatea mea a fost practic blocată de o problemă legată de Akismet și spam. Un val de spam a depășit limita lunară de verificări de la pluginul anti-spam și, deși eu am blocat rapid IP-urile care aduceau majoritatea traficului respectiv și am introdus și acel CAPTCHA de verificare, comentariile au repornit în modul normal abia după ce am reușit să contactez supportul Akismet, care mi-a făcut un plan personalizat (pe scurt, acum plătesc dublu pentru de două ori mai multe call-uri). Planul este ca în viitor să testez versiunea 3 de CAPTCHA, care nu mai necesită click, dar mai durează.

Am postat și 6 clipuri video în ultima lună, ceea ce este peste media mea, dar sunt mulțumit de faptul că am reușit să le aduc în timp record online. Unele subiecte au “dată de expirare”, cum zic eu, de exemplu lansarea noilor pliabile Samsung este un subiect bun doar în acea zi, iar dacă nu aș avea materialul gata atunci, mai bine nu mai merg să le văd și nu mă chinui să scriu și să filmez și să montez ceva. La fel și la review, dacă tot am telefonul printre primii, atunci să și postez printre primii. Mi-au ieșit însă toate.

Pentru mine highlight-ul lunii a fost să văd un Cybertruck cu ochii mei. Am fost mulțumit și de cum a ieșit acel clip video, l-am filmat din mână cu un adaptor Ulanzi de telefon și fără vreo pregătire prealabilă. A fost însă un flux bun de lucru și cu echipamente de greutate minimă cărate după mine.

Am o listă lungă de subiecte pregătite pentru viitor. Subiectele sunt pregătite, articolele nu. Sunt însă de toate acolo, în special chestiuni despre care îmi place foarte mult să scriu, de la unele legate de tehnologie și până la cele de lifestyle, localuri noi pe care le-am descoperit, diverse treburi de home improvement și altele despre care tot mai mulți îmi spun că sunt interesați. Am nevoie doar de timp fără întreruperi pentru a le pune în practică.

Pe partea de distracție, a fost Euro 2024 și m-am uitat cred că la toate meciurile. Am vorbit separat despre subiect. A contribuit și la oboseală, meciurile acelea care se terminau pe la ora 0:30 cu siguranță nu m-au ajutat să mă simt mai odihnit a doua zi.

În weekendul cu 5 august iulie (evident) am fost la bulgari. Ne-am luat un weekend la Reina del Mar, unde am fost și în anii precedenți pentru că în continuare mi se pare un hotel mai bun decât altele de pe acolo, raportat la ce primești. A fost excelent. Alice s-a jucat din plin pe plajă și la piscina de copii, a mâncat bine, s-a distrat seara la kids disco.

Am avut și norocul să primim o cameră în clădirea principală, așa că la somnul de prânz o lăsam să doarmă și noi coboram în lobby. Am montat o cameră video wifi și, când se trezea, ne aștepta cuminte în pat, iar noi ajungeam în 30 de secunde în cameră.

Am avut și noroc la drum. La plecare nu a fost deloc coadă la vamă, am mers direct la ghișeu. La întoarcere am avut 5 mașini în față. Podul Giurgiu-Ruse a intrat în reparație a doua zi după ce ne-am întors. I call that a W.

Nu prea am reușit să mă distrez în rest, să mă relaxez cumva. Am încercat să mă joc Everspace 2, că nu mai am mult și-l termin, dar nu am avut mult timp pentru asta. Am mâncat diverse chestii bune. Am fost la o petrecere surpriză.

Regret că weekendurile trec atât de repede. Mi se pare că sunt 5 zile interminabile în care doar muncesc și dorm (prost și puțin), iar apoi vine weekendul și trece atât de rapid încât nu simt că m-am relaxat și bucurat de roadele muncii, ca să zic așa.

Mi-am dat seama și că am migrat prioritățile spre a o vedea pe Alice fericită. Prefer să ne petrecem toată după-amiaza de sâmbătă într-un parc, unde ea sare pe trambulină și se dă în leagăn, câtă vreme o văd că râde și se simte bine.

Avem la bloc 3 pisoi mici și îi hrănim periodic și le dăm apă.

Mă doare destul de tare un genunchi. M-am forțat cândva ridicând niște greutăți și am simțit atunci cum cedează ceva la genunchiul stâng. O să merg la un doctor, dar probabil îmi va recomanda să stau câteva zile la pat, la propriu, și nu cred că am răbdarea să fac asta.

Că veni vorba de Alice, am avut chiar ieri prima ședință cu părinții, la grădiniță. Ni s-au spus planurile pentru viitor, că vor începe în curând și excursii la muzee sau ferme și alte asemenea activități. Alice avansează într-o grupă de copii mari în curând, trecând oficial de la creșă la grădiniță alături de unii dintre colegii ei actuali.

S-a comportat foarte bine cu noi în concediu. A avut răbdare la orice, a înțeles care este planul zilei, s-a jucat singură în nisip, a alergat valuri, a înțeles ce are și ce nu are voie să facă. Față de prima ei aventură la mare, când n-a vrut să atingă nisipul deloc (nici măcar în palma cuiva sau dacă i-l puneam ei în față) și față de a doua, când a fost mai cry baby, acum totul a decurs peste așteptările noastre, în special având în vedere că nu ne-au însoțit părinții de data aceasta.

A început să se joace și mai mult cu LEGO. I-am luat cadou un LEGO cu Peppa Pig, pe care-l pândesc de mult prin magazine pentru că am impresia că a trecut deja mai mult de jumătate de an de când a fost anunțat că va fi lansat. Eh, a apărut. Și mai este unul cu o barcă și altul cu casa lui Peppa, dacă vă interesează astfel de lucruri.

I-a ars locul de joacă din Parcul Tineretului, ceea ce a supărat-o. Pe căldurile acestea nu a mai vrut așa mult în parc, dar când a vrut, am dus-o la un loc de joacă de pe la Șincai, lipit de bulevard, unde nu este la fel de frumos. O idee bună de afaceri: loc de joacă în interior, la răcoare, util pe caniculă și pe ger, cu mese și cafea pentru părinți în jur.

Într-o zi am fost cu ea la IKEA, de unde am cumpărat un covor. I-a plăcut mult acolo. Când a ajuns la zona de produse de copii, a început să ia cu două mâini mici animăluțe dintr-un coș și să le ducă într-un pat de copii din raion, apoi le-a învelit, apoi s-a culcat și ea în patul vecin. S-a jucat într-un cort. S-a distrat pe un Poang mic. A gustat dintr-un hot-dog. A fost ca în parcul de distracții acolo.

Încă sunt uimit că, de la începutul anului încoace, a lipsit doar vreo 4 zile de la creșă pentru că a fost răcită. Am avut noroc.

În ce privește secțiunea de entertainment, nu sunt multe de zis. Băutura și mâncarea am trecut-o în alt articol, probabil apare mâine.

Ne-am uitat mai mult pe Netflix. Am văzut sezonul 3 din Emily în Paris și mi s-a părut prost. Personajele sunt foarte unidimensionale și s-au adunat toate clișeele din lume acolo, de genul “prietena este plecată câteva zile, așa că sar pe fosta gagică pentru că nu pot rezista altfel”. Mi s-a părut mai mult în acest sezon decât în cele anterioare că este un serial brain dead.

Știți ce mi-a plăcut? King of Collectibles, care este despre o casă de licitații din SUA și oamenii care găsesc obiecte speciale pentru a le vinde acolo. Este incredibil ce colecționează unii și cât pot costa. Este ca Așii Amanetului, dar la un nivel mai înalt, obiecte mai scumpe, iar cum socrii mei au un business asemănător legat de antichități și colecționari de artă, mi se pare foarte interesant.

Am văzut că au adăugat și John Wick 4 pe Netflix. Am și The Bear pe listă.

Am cumpărat Nobody Wants to Die pe PS5. Este un joc interesant, plasat în anii 2.300 în New York, dar într-o lume cu aspect retro-interbelic. Un joc polițist în care personajul principal are monologuri precum în filmele clasice cu detectivi. Am văzut un clip de gameplay (unu, doi) și m-a convins imediat că-l vreau. Acum vreau și timp pentru el.

Vrem să mergem la Summer Well, 9-11 august. Planul este să o ducem și pe Alice acolo măcar într-o seară, chit că asta înseamnă că unul sau amândoi dintre noi pleacă înapoi pe la ora 21. Aș vrea să alerge și ea pe acolo pe pajiște, să se uite la lumini, să danseze și să exploreze zona.

Dar înainte de asta, more work. Vă doresc o lună bună!