Vara aceasta vom vedea cu ochiul liber o stea devenind nova pe cer

Astronomii spun că o stea va deveni novă cândva între februarie și septembrie 2024. Februarie și martie au trecut, deci să zicem aprilie-septembrie 2024.

Este vorba de o stea numită T Coronae Borealis, T CrB pe scurt, din constelația Coronae Borealis. Nu știu cum se numește în română, dar o aplicația de Sky Map vă poate ajuta să o găsiți pe cer în acele zile. Îmi închipui că vor fi mai multe știri despre asta în ziua când ea devine vizibilă. NASA cu siguranță va anunța toate cele necesare.

T CrB este una dintre foarte puținele nove care devin vizibile cu ochiul liber pentru noi. Steaua se află la 3000 de ani-lumină și de obicei nu este vizibilă decât cu telescopul, dar explozia ei o va face mult mai luminoasă. Va deveni la fel de luminoasă precum Steaua Nordului, Polaris, care este una dintre cele mai luminoase de pe cer în emisfera nordică, și va rămâne așa pentru câteva zile. Nu este nici un pericol pentru noi, desigur.

Este o poveste chiar interesantă acolo. T CrB este o stea care generează o explozie tip nova la fiecare 80 de ani. Supernovele sunt explozii totale de stele, așa cum le vedem în filmele SF că distrug totul în acel sistem solar. O supernovă este un soare care explodează puternic și de obicei devine o gaură neagră sau un fel stea aproape moartă.

Novele sunt ceva mai blânde. Aproape toate se întâmplă unor stele de tipul white dwarf, pitice albe. Un white dwarf este o stea care a ars combustibilul său, a crescut mult, apoi s-a micșorat și este acum compusă din resturile materiei din acel sistem. O astfel de stea este foarte densă, adică poate avea un diametru cât Pământul, dar o masă cât întreg Soarele nostru. Ele nu mai fac fuziune nucleară pentru a genera căldură și lumină, ci mai degrabă luminează (slab) pentru că materia din care sunt făcute este încă incandescentă. Sunt ca un soi de cărbune care încă arde mocnit.

Novele se întâmplă de obicei în condiții speciale. T CrB, steaua de acum, orbitează de fapt un soare mult mai mare, unul gigant. Orbita este foarte mică, îi dă ocol în doar câteva zile, deci T CrB este foarte aproape de steaua pe care o orbitează, practic în “atmosfera” ei. Steaua aceea gigantică are un soi de atmosferă de hidrogen în jurul ei. Acest hidrogen se acumulează lent și pe T CrB și învelește white dwarf-ul.

Problema este că T CrB arde în continuare, generând puțină căldură și lumină. În timp, atmosfera de hidrogen se încălzește și la un moment dat se ajunge la un punct critic în care hidrogenul ia foc și explodează violent. Stratul de hidrogen devine deci incandescent și este aruncat din jurul stelei mici, exact ca un perete de foc de la o explozie convențională. Se disipă și se stinge singur în câteva zile. Aceasta este o novă. Steaua mică scapă de hidrogen, iar timp de 80 de ani acumulează din nou suficient de mult pentru a trece iarăși prin acest “detartraj”.

T CrB a mai făcut asta în 1946. Astronomii au observat-o de atunci și concluzia lor este că totul s-ar putea repeta în acest an, în următoarele luni. Sau poate după aceea. Vom vedea ce acuratețe au studiile lor.

Dacă vreți o aplicație bună de identificat stele și constelații, vă recomand Sky Map. Inițial era Google Sky Map, una dintre aplicațiile populare la scurt timp după lansarea Android-ului. Google a închis proiectul și donat codul sursă altor dezvoltatori, între timp. Își face bine treaba în continuare, îndrepți telefonul spre cer și îți spune ce vezi în fața ta.

Imaginea de mai jos arată unde este Corona Borealis pe cer: