Un tren chinezesc maglev hyperloop a depășit recordul mondial de viteză

În general eu am impresia că aici în Europa avem trenuri bune. Majoritatea țărilor vestice au rețele feroviare complexe, care merg ceas, și un sistem bun de trenuri de navetiști sau între orașe.

Mai râdem un pic și de americani pe acest subiect. Deși America a fost dezvoltată cu trenul, acum sistemul lor feroviar este învechit.

Și totuși, trenurile moderne se dezvoltă în lumea estică. Japonezii au cel mai avansat sistem funcțional.

Chinezii vin însă tare din urmă inclusiv în acest domeniu. Un tren chinezesc numit T-Flight, produs de o companie de rachete (China Aerospace Science and Industry Corporation), a depășit recordul mondial de viteză. T-Flight a circulat cu 623 km/h, depășit recordul de 603 km/h al japonezilor!

Se apropie de viteza de croazieră a unui avion mare de pasageri, care este de aproximativ 850 km/h.

T-Flight este un tren maglev hyperloop. Maglev, adică plutește deasupra șinei datorită unor magneți puternici, iar lipsa roților și a frecării permite viteze mai mari.

Hyperloop, cum se zice acum, înseamnă că a fost testat într-un tub cu aer rarefiat, aproape de vid, pentru a micșora și mai mult rezistența aerului.

Tehnologia aceasta tip hyperloop se bazează pe o idee veche, de pe la 1910. Musk a readus-o în atenție recent și a mai prins niște fani. Necesită un tunel etanș prin care trenul să circule ca un proiectil, iar chinezii vor să testeze acum o porțiune de câțiva zeci de kilometri.

Miza este, desigur, transport în masă la distanțe mari. Într-un tren încap de 5-6 ori mai multi pasageri decât într-un avion, energie electrică este tot mai ieftină, boardingul pasagerilor este mai rapid, te duce în centrul orașului, nu trebuie să fii în gară cu 2 ore mai devreme, ai loc mai mult în interior.

Miza adevărată este naveta pe distanțe mai mari. Momentan oamenii parcurg poate câțiva zeci de kilometri de la localități satelit până la locul de muncă din orașul mare. Cu un tren rapid, ai putea locui în București și munci în Constanța după o naveta de 30 de minute dimineața și seara. În prezent, multi oameni petrec mai mult de atât parcurgând cartierul Militari.

M-am uitat un pic pe sistemul acesta maglev. Știam că trenul plutește pe magneți, dar nu înțelegeam cum se păstrează corect centrat.

Se pare că trenul include magneți pe dedesubt, iar “șina” are bobine așezate într-o configurație anume gândită pentru ca fenomenele fizice să ofere singure corecție automată. Trenul începe sa ruleze pe roți de cauciuc și, pe măsură ce prinde viteză, apare un câmp magnetic intre șine și tren, care-l ridică în aer vreo 10 cm.

Bobinele sunt astfel aranjate încât deviațiile se corectează singure. Dacă trenul se apropie prea mult de partea stângă, câmpul magnetic crește atât de mult încât îl împinge spre dreapta. În timp, își găsește singur poziția de echilibru.

În ciuda faptului că aud de maglev de când eram copil (la propriu, îmi povestea tata de astfel de trenuri magice pe când eu mă jucam cu unele de lemn), în lume operează doar 7 astfel de linii, dintre care doar una de înaltă viteză. Majoritatea sunt conexiuni scurte între aeroport și oraș. Mai durează cu plutitul.

Meanwhile, România are aproape 40% din calea ferată electrificată și, conform unui raport din 2022, viteza medie a trenurilor de marfă este de 15,6 km/h, a celor de pasageri de 44,8 km/h și în acel an s-au înregistrat 4,3 milioane de minute de întârziere pentru trenurile de pasageri.