Una dintre aceste echipe de studenți va primi 500.000 de euro

O echipă de la Innovation Labs din acest an va primi o investiție de 500.000 de euro. Early Game Ventures, un fond de investiții, a anunțat încă din decembrie un parteneriat pe termen lung cu Innovation Labs. Anul acesta vor investi o jumătate de milion de euro într-o echipă. În viitor suma va crește, mi-au spus mai multe persoane la hackathon-ul care a avut loc zilele trecute în București.

500.000 de euro sună incredibil pentru mine. V-am mai spus și cu alte ocazii că am fost și eu student la fel ca studenții care astăzi participă la Innovation Labs cu pitch-uri de afaceri și prototipuri și analize de piață. Pe vremea mea, însă, nu făceam așa ceva și mentalitatea aceasta orientată spre business, spre “ce pot face împreună cu alți colegi talentați și cum găsim un partener care să ne finanțeze” era, de asemenea, practic neîntâlnită. Poate că 2-3 studenți gândeau asta, de obicei cei care aveau deja în familie o afacere și erau îndemnați să o preia. Astăzi, sunt sute care gândesc în acest mod.

Și nu există o singură echipă câștigătoare în Innovation Labs, când va fi finala pe la finalul lunii mai. În fiecare an, din programul de accelerare ies de fapt mulți câștigători. Unii câștigă parteneri din rândul sponsorilor programului, care îi vor finanța separat în ideile lor de proiecte și poate chiar îi vor lua parteneri în diverse contracte, cum am văzut de multe ori în trecut (merg la Innovation Labs de mulți ani). Alții câștigă măcar proverbiala experiență de a-și susține planul de afaceri în fața unor investitori și, prin faptul că vor ajunge în finală pe lista scurtă, o validare a ideii că sunt pe drumul cel bun.

De exemplu, iată vești despre echipe din anii anteriori, luate de pe site-ul oficial:

A fost interes atât de mare încât cei de la Innovation Labs au fost nevoiți după un timp să limiteze înscrierile, ca să poată ține totuși programul sub control. 106 echipe au fost înscrise la hackathon-ul din București. Programul de accelerare rămâne cel mai mare din România, coordonat de către Asociația Tech Lounge, implementat alături de Asociația Transilvania IT, Asociația Calemis și Timișoara Startups. Printre sponsorii mari sunt, ca și în trecut, BRD, Orange România, AROBS Transilvania, UiPath, Eviden și, dacă m-am prins eu bine, Stripe este nou în această listă începând cu acest an.

Stripe este un procesator de plăți înființat în SUA în 2009. Este o companie evaluată la 50 de miliarde de dolari, are 8.000 de angajați în lume și care anul trecut a deschis un centru IT în România. Mi-a plăcut să văd astfel de nume mari.

Anyway, o mulțime de echipe. Fiecare avea masa ei și proiectul explicat pe un poster lipit acolo. Unii aveau și un prototip de arătat, hardware sau software. Planuri, fișiere cu detalii suplimentare.

Mi-a plăcut să-i văd pe studenți interacționând cu celelalte echipe, interesându-se unul de proiectul altuia. Așa se leagă ideile pentru viitor și așa se schimbă și proiectele.

Am asistat la câteva pitch-uri. Acestea rămân veriga cea mai slabă în ce se întâmplă acolo. Se simt din plin emoția și lipsa de experiență în prezentări. Se vorbește repede și monoton. Pe unii îi blochează întrebările juriului.

Toate acestea se schimbă în doar câteva luni. La Demo Day, la finalul lunii mai, toți au prezentări bine puse la punct, vorbesc cu îndrăzneală, au cifrele și planurile “la ei”, știu să răspundă la orice. Este uimitor ce diferență fac 3 luni cu un mentor sau mai mulți care-i învață cum să prezinte, cum să remodeleze ideea de business șamd.

35 de echipe au trecut mai departe din cele din București. O să menționez mai jos doar proiectele care mi-au plăcut mie. O fac ca un fel de pariu cu mine. Aștept și eu finala Demo Day ca să văd dacă vreunul dintre cele care mi s-au părut mie interesante va lua premiul mare.

Misha — o echipă de studenți la Academia Militară propun un sistem de supraveghere video care să detecteze comportament ciudat, obiecte suspecte șamd. Treaba asta se face de mult, dar ei vor un sistem plug & play, portabil.

Are loc un eveniment undeva, poate un miting electoral. Echipa de securitate vine, montează pe loc camere video care transmit prin radio către un server fluxul video, iar acesta este analizat pentru a da alerte la comportament suspect. De exemplu, o mașină care circulă prea repede spre acel loc sau un om care stă cu gluga pe cap, astfel încât paznicii să știe direct după cine să fie atenți. La final, sistemul se demontează și este împachetat pentru următoarea ocazie când va fi necesar.

Ar putea fi o piață pentru așa ceva. Domeniul securității critice este unul cu mulți bani la dispoziție pentru că prioritară este creșterea nivelului de securitate, nu costul pentru asta.

Ward — o soluție de securitate cibernetică pentru IMM-uri. Sistemul adaptează nivelul de protecție în funcție de fiecare angajat, detectând în timp cam cât se pricepe acesta la protecția datelor. Protecția cibernetică poate fi crescută automat în funcție de alte evenimente, de exemplu dacă este o perioadă cu atacuri cibernetice mai multe sau dacă tocmai au fost probleme de această natură prin altă parte prin firmă.

Electral — o aplicație de management a flotelor de vehicule electrice. Monitorizează comportamentul șoferilor, oferă recomandări privind încărcarea mașinii în funcție de temperatură și starea bateriei etc.

Lenserio — un software de analiză a imaginilor surprinse de camerele video montate pe autovehicule. Se adresează firmelor sau instituțiilor cu flote auto, iar din imagini se pot detecta automat accidente, încălcări de reguli de circulație șamd. Ar putea fi o soluție bună pentru primărie.

Signify — o aplicație care traduce orice limbă în limbajul semnelor. Îmi place ideea.

SeedPods — o soluție de însămânțare sau plantare de copaci, care folosește o dronă ce lansează proiectile biodegradabile. Asta permite plantarea rapidă pe suprafețe mari sau din zone mai greu accesibile, precum tot felul de versanți.

Echipa spune că ar putea planta 500 de copaci pe o zonă de 4000 mp și vor testa asta. Au un proiect cu primăria din Schitu Golești, care le pune la dispoziție un teren pentru încercare.

PromptAds — un generator de reclame. Știu, reclame, yuck. Acesta folosește însă un AI pentru a luat mesaje în limbaj natural și a le transforma în reclame text, foto sau video, iar la final oferă sugestii tehnice și automatizează promovarea lor.

Ideea este bună. Cred că foarte multe business-uri mici sunt interesate de a-și face publicitate pe diverse platforme sociale, dar interfețele sunt destul de dificile pentru cei care acum încep să le utilizeze. Facebook pare a schimba săptămânal interfața de creare a reclamelor, iar Google Ads a devenit atât de complet încât mulți apelează imediat la un profesionist în domeniu.

Accent-Bridge — un program care folosește inteligența artificială pentru a elimina accentul din conversații. Știți cum este, în teorie toată lumea vorbește engleza. În practică, accentul pe care-l au diversele popoare dintr-o echipă internațională face mai dificil dialogul, trebuie să se vorbească mai lent și mai clar, uneori mai repeți ce ai spus, la care se adaugă și microfoane de proastă calitate de pe laptopuri slabe.

Așa că Accent-Bridge vrea să ia sunetul original și, bănuiesc, să-l genereze practic de la zero fără accent, dar cu inflexiunile și “vocea” vorbitorului. Dacă vor reuși să facă asta în timp real în call-uri, bravo lor.

Karter.AI — o aplicație care folosește AI-ul pentru a pune la dispoziție informații despre produse, stocuri, prețuri șamd. Nu-mi este clar dacă se adresează comercianților care obțin astfel o unealtă de gestiune și analiză a vânzărilor mai deșteaptă sau clienților care vor informații și nu au cui să le ceară.

Oricum, bravo lor că în prezentare au spus că prin karter.ai se suplinește lipsa de personal din departamentele magazinelor, nu că va înlocui niște joburi.

PipeText — un serviciu de asistență pentru suport tehnic. Practic, un chatbot de suport care identifică ce problemă ai și o înaintează mai departe către un specialist în acel domeniu.

ElectriGo — o aplicație care vrea să integreze mai multe rețele de încărcare a mașinilor electrice într-o singură aplicație, cu o singură soluție de plată. Ar fi binevenită. O mare problemă este că ai nevoie de vreo 15 aplicații instalate în telefon, dacă nu mai multe, și fiecare vrea cont, date personale, card bancar, top-up șamd.

Cei de la ElectriGo nu țintesc de fapt rețelele mari (Polyfazer, EnelX etc), care au puterea să-și dezvolte singuri aplicații și suport tehnic pentru ele, ci rețele mai mici sau chiar proprietari individuali de încărcătoare auto (pensiuni, hoteluri, benzinării private etc). Este modelul Airbnb, să zicem. Mie îmi place ideea și sper să le iasă.

În juriu era cineva care a spus că nu i se pare o problemă ce trebuie rezolvată. A zis că are o Tesla și doar 2 aplicații instalate și nu a avut probleme niciodată. Bro, do you travel much?

Oricum, 11 aplicații sunt în lista mea din cele 35 finaliste. Acum să vedem dacă marii câștigători vor fi dintre acestea sau nu.

Între celelalte, se pronunță des “AI”. În fiecare an, la Innovation Labs, există câte un laitmotiv neoficial, care mie mi se pare că arată o tendință din acel moment în tehnologie. Într-un an, de exemplu, jumătate din proiecte aveau componentă de gamification. În altul, toate se legau cumva și de Facebook.

Anul acesta am intrat în clădire pariind că voi auzi des despre inteligență artificială. Aș fi câștigat pariul. Problema, în astfel de aplicații, este că ai nevoie de hardware puternic pentru toate acele procesări, iar asta costă sau măcar face mai greu de dezvoltat astfel de sisteme. Asta, însă, este o problemă pentru mentori și dezvoltarea ulterioară. În mai, la Demo Day, trebuie să prezinte un minimum viable product. Vom vedea ce și cum iese.