Pasajul Basarab se pregătește de intrarea în clasica paragină din București

De câte ori ajung de pe Splai sub Pasajul Basarab, mă uit la cât de murdar și oxidat este pe laterală și mă între de ce nu-l vopsește nimeni. Astfel de lucrări de mentenanță sunt normale.

Acum vreo 3 zile chiar am trecut cu Matilda pe acolo și de pe pasaj atârna în jos, pâna aproape de nivelul străzii, o garnitură de cauciuc. Sau un cablu, nu știu exact. Mie mi s-a părut o garnitură de etanșare, părea să iasă de la îmbinarea dintre două plăci, dar poate au tras un cablu pe acolo.

I-am spus Matildei că, din câte știu eu, este o problemă cu garanția sau mentenanța sau recepția pasajului, ceva scandal legat de acte.

Două zile mai târziu, dar pe net peste un articol intitulat “Pasajul Basarab, un pericol pentru mașini și pietoni. Primăria nu intervine, pentru că nu a recepționat lucrarea”.

Acolo scrie despre cum instalația de evacuare a apei pluviale, dar și alte elemente constructive s-au distrus și au început să cadă de pe pasaj. Unii șoferi au filmat asta cu camere de bord.

În seara de 25 ianuarie, camera de bord a unei mașini a surprins momentul în care o bucată din instalația de scurgere a apei pluviale se desprinde și cade direct pe capotă. Deși sperietura a fost zdravănă, șoferul a reușit să își păstreze calmul și să evite producerea unui accident.

Ciprian Cherciu, jurnalist în domeniul energiei: S-a desprins, o bucată solidă care s-a spart când a lovit capota mașinii. Să spunem că am avut noroc de data asta, pentru că au fost doar pagube materiale minore, dar putea fi mai grav. Nu te aștepți să cadă ceva din partea de sus a pasajului. Nu te aștepți să se desprindă un burlan și să cadă peste mașină.

Aproape toată instalația este distrusă. Țevile au ruginit și cad direct pe trotuare și străzi. O tragedie se poate întâmpla în orice moment.

Toma Petcu, reporter Digi24: Bucăți mari de tablă ruginită, cu pământul din ele, căzute direct pe trotuar. Uite de unde a picat, s-a rupt de acolo cu totul și a picat. Și aici este trotuar, pe aici circulă pietoni, imaginați-vă ce ar fi fost ca în momentul în care a picat bucata asta mare de tablă, să fi trecut pe aici un pieton, să îi pice în cap. Ăla va pica peste mașini, mai devreme sau mai târziu. Astăzi, mâine, poimâine, la un moment dat va pica și va pica peste mașinile pe care le vedeți acum trecând pe stradă. (link)

Paragina aceasta, amorțeala în care este România, ne va fi de hac până la urmă. Nimeni nu vrea să-și asume o problemă, să o accepte și să vină cu o soluție pentru rezolvarea ei. Angajații statului poate au impresia că, dacă recunosc o problemă existentă, cumva automat devin și vinovați de ea. Încă trăim cu mentalitatea că tot ce face statul este perfect, dar asta nu se potrivește cu lumea reală, unde, evident, nu se întâmplă așa.

Uitați ce zice reportajul despre Pasajul Basarab:

Oficialii primăriei au cerut constructorului să înlocuiască pe cheltuiala sa elementele degradate pe motiv că lucrarea ar fi încă în perioada de garanție. Constructorul a refuzat. Și acum începe scandalul: fiecare are o altă versiune asupra anului din care a început să se scurgă cei 10 ani ai perioadei de garanție.

Cătălin Aflat, director Direcția Investiții PMB: Din păcate, antreprenorul nu a răspuns favorabil. El s-a raportat la nivelul anului 2011 și consideră că de la anul 2011 a început să curgă perioada de garanție care este 10 ani, cu toate că la nivelul anului 2015 a fost un proces verbal de recepție la terminarea lucărilor, care însă nu a fost închis pentru că avem clar o dată de la care pornește garanția.

Atât în 2015, cât și în 2019 comisia de recepție constata multiple nereguli și cerea constructorului remedierea tuturor problemelor, lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi. În documentele oficiale scrie negru pe alb că unele deficiențe reprezintă un risc pentru viața oamenilor. De exemplu, se arată în raport, ”… betonul dintre plăci – crăpat, prezintă pericol de a cădea pe linia tramvaiului sau pietonii aflați în stație…”, sau „În zona …… panouri electrice deteriorate, reprezentând un real pericol de accidente…”.

Oprescu se bătea cu pumnul în piept că a făcut el pasajul Basarab. Mi se pare că a și montat o placă pe undeva, “început de Băsescu, terminat de Oprescu” sau ceva așa. Acum este fugar internațional, căutat de justiție pentru că trebuie să intre la pușcărie.

Problema este, însă, una de fond, una legată de modul în care legile și birocrația funcționează în țara noastră.

OK, pasajul a fost prost făcut. OK, constructorul mai avea de finalizat ceva minor și din acest moment nu s-a semnat recepția lucrărilor decât niște ani mai târziu. OK, se ceartă pe momentul începerii garanției, 2011 sau 2015.

În retrospectivă, o alertă ar fi trebuit dată încă de la amânarea cu câțiva ani a recepției, că era clar că apoi vor fi probleme cu garanția și degradarea pasajului. Lăsând asta la o parte, ar trebui să se întâmple în paralel două lucruri:

1. Primăria să dea în judecată constructorul pentru despăgubiri și ce s-o mai putea obține, dacă nu a făcut treaba pentru care a încasat banul public.
2. mai important, în paralel Primăria, poate cu ajutor extern dacă sunt sume mari, trebuie să găsească o soluție alternativă pentru mentenanța Pasajului Basarab, care este crucial în București.

Da, abandonezi constructorul inițial și garanția lui. Da, îți asumi o pierdere de bani. Faci însă treaba care trebuie făcută pentru a nu mai trăi în paragină.

Altfel, care este planul? Primăria o să tot someze constructorul la fiecare 3 luni, care va spune Nu, apoi se vor da în judecată și, după vreo 5 ani în care justiția își face treaba (sau nu), constructorul desființează firma, spune la revedere tuturor și ia-l de unde nu-i?

În timpul acesta, paragina doar se înrăutățește. Și Bucureștiul este plin de paragină. Mai avem o clădire construită ilegal în centru, lângă Catedrala Sf Anton, care stă goala și ar trebui demolată. Avem o clădire înaltă abandonată la Armenească, după un incendiu. Avem unul sau două turnuri Planorama părăsite. Avem zeci de construcții mai mici abandonate la roșu sau la gri prin oraș, plus ruine comuniste. Avem sute de obiecte de mobilier urban abandonate prin oraș, acum doar o planșă pentru graffiti,

Metoda aceasta de a rezolva lucrurile nu mai funcționează. Ar trebui să funcționeze, de fapt nu ar trebui să fie probleme de la început dacă lucrările s-ar supraveghea și toți și-ar face treaba și nu ar exista corupție, dar lumea nu este perfectă.

Pentru situațiile când nu este perfectă, ar trebui să existe proceduri și soluții simple și rapide, nu pasarea responsabilității în timp ce se agravează pe zeci de ani.