Pâine, chifle și alte prăjituri gătite cu robotul de bucătărie

Recent s-au împlinit 3 ani de când avem KitchenAid-ul cu bol mare de mixer. Good times, s-a dovedit util în special pentru tot felul de delicatese.

Sunt mulți roboți de bucătărie în lume. Al nostru este de fapt un mixer care stă singur pe masă, ca să-l poți lăsa la treaba lui minutele cât are de amestecat aluaturi și alte ingrediente. I-am putea cumpăra și alte accesorii, precum de făcut carne tocată sau de rulat paste, dar nu facem asta. Poate mai încolo, când mai crește Alice.

Aparatul funcționează ca în prima zi și sunt șanse mari să fie printre puținele lucruri pe care le lăsăm moștenire lui Alice. Nu scârțâie, nu troncăne, nu s-a descentrat mecanismul, nu are nici măcar un milimetru de joc sau altă problemă. Faptul că este greu este un alt mare avantaj, că nu se mișcă deloc pe masă în timp ce-i funcționează motorul.

Ce facem la el? Păi mai degrabă ceea ce aș numi delicatese, pentru că pâine nu prea consumăm. Matilda face niște cookies excelente. Are o rețetă de la o prietenă de-a ei din sudul Statelor Unite, unde se pricep la cookies, și ies unele excelente. Jumătate făină de ovăz și jumătate normală, poate niște bucățele de ciocolată, la final presărăm și un pic de fulgi de sare peste ele pentru că, surprinzător, sunt și mai bune așa.

Uneori glumim că ar trebui ca Matilda să încerce să-i vândă în cafenele. Pe aici se vând cu 10 lei bucata unii atât de well done încât se sfărâmă ușor și parcă nu au nici un Dumnezeu, pe când rețeta ei îi scoate din mixer la o anume consistență și apoi în cuptor rămân un pic moi, ca să se întindă puțin atunci când îi rupi în două sau muști din ei.

Tot la robot face și alte aluaturi sau creme, precum una de tiramisu. Matilda face un tiramisu legendar. Nu știu rețeta, dar îl prefer pe al ei față de orice tiramisu mâncat prin oraș.

Și să zicem că orice mixer ar putea face același lucru, dar acesta are niște avantaje. Este puternic și se descurcă fără probleme cu cantități mai mari sau  ingrediente mai dure. Când învârți jumătate de kilogram de aluat de prăjituri fără probleme, e bine. Apoi, avantajul că stă singur pe masă și își face treaba este că tu poți face altceva în paralel, de exemplu să razi ciocolată sau să pregătești tava sau alte operațiuni și deci să câștigi timp.

Propria mea specialitate este focaccia făcută în casă. Rețeta nu este complicată, ci doar lungă. Mixezi aluatul, îl lași o oră, îl mixezi iarăși, îl mai lași o oră șamd, pentru că perioadele de dospire ajută să-l facă pufos. Așa că mie îmi place că dau de buton și îl las la treabă și după 10 minute mă întorc să-l opresc, scot cârligul din aluat, îl acopăr cu un prosop chiar acolo în robot și-l las să dospească o vreme.

Fac o focaccia excelentă pentru sandvișuri, mai ales când iese fierbinte din cuptor, mirosind a rozmarinul pe care-l presar pe deasupra cu câteva minute înainte de final.

De-a lungul timpului am făcut multe altele. Pâine, desigur, iar mai nou vreau să încerc să fac pâine cu cartofi. În general îmi place cea din comerț, mi se pare gustoasă. Nu știam că se face practic preparând întâi un piure de cartofi și apoi integrându-l în aluat clasic de pâine.

Am mai făcut și cozonaci și chifle de burgeri, plus diverse aluaturi de prăjituri potrivite pentru Alice. La un moment dat am amestecat condimente în carne tocată pentru o cantitate mai mare de chiftele. Puteam și de mână, dar dacă bolul este mereu pe blat acolo în bucătărie, de ce nu? Se spală imediat.

Chifle pentru burgeri și alte sandvișuri. Am găsit o rețetă prin care ies ceva mai plate, cum îmi place mie:

Pâine “floare”, care este o rețetă mai specială pentru că include mult unt:

Încercarea mea de a face khachapuri precum am mâncat în Georgia, un aluat cu brânză în el și un ou deasupra:

Băscuțe cu brânză dulce sau cum se numesc astea. Am mâncat una la o patiserie în oraș și am vrut să văd dacă pot face și eu acasă. Pot, dar problema este la împăturirea lor, ca să nu iasă brânza din ele la coacere.

Pâine normală:

Singurul său dezavantaj este că a fost scump și este scump în continuare. L-am luat la ofertă atunci, iar în pandemie părea că vom face mai multă banana bread decât a fost cazul. Măcar pare a fi foarte fiabil și rezistent în timp, este ca un tănculeț, deci nu m-ar mira să-l ținem 20 de ani sau, dacă va fi cazul, să-l vindem pe o sumă mare.