România a făcut primele lansări de rachete Patriot (și cum funcționează o baterie)

Regimentul 74 Patriot, care are în dotare primele sisteme de rachete Patriot achiziționate și livrate României, a efectuat și primele trageri cu astfel de rachete la poligonul de la Capul Midia.

Iată fotografii de acolo (via Hotnews), iar la final este și un clip video creat de MApN de la acest exercițiu militar.

România a cumpărat 7 sisteme Patriot în ceea ce este probabil cea mai scumpă achiziție de echipamente, 3,9 miliarde de dolari. Patru sisteme au fost livrate deja.

Sunt produse de Raytheon. Fiecare sistem este de amploare. When the boys roll into town… vin cu multe camioane. Un sistem Patriot cuprinde următoarele:

Radarul de detecție și urmărire a țintelor, care este tractat de un camion militar 8×8 sau montat direct în spatele unuia.

By Link

Centrul de comandă, numit Engagement Control Station. Este un container militar securizat, ecranat electromagnetic și biologic, transportat tot de un camion. Înăuntru sunt computere, monitoare, sisteme de comunicație și operatorii umani ai sistemului. Am lucrat și eu cândva la un astfel de container de comandă, dar pentru alt tip de radar. Fun times.

By Link

Catargele cu antene, numite Antenna Mast Group. Sunt în total 4 antene controlate de la distanță și care se pot ridica la 30 de metri înălțime.

By Link

Rolul lor este de asigura comunicații de date între mai multe baterii Patriot și un centru regional de coordonare. Ideea este că armata poate amplasa mai multe baterii Patriot de-a lungul frontierei, de exemplu, iar când este detectată o rachetă inamică, bateriile Patriot vorbesc între ele prin intermediul acestor antene care practic fac un soi de rețea virtuală între ele și își coordonează focul.

Nu vrei ca mai multe baterii să lanseze rachete pentru a intercepta o singură țintă, mai ales că un interceptor costă milioane de dolari bucata. De asemenea, în caz că ești atacat cu 20 de rachete deodată, vrei ca sistemele Patriot să vorbească între ele și să-și aleagă fiecare câte o altă țintă, cea mai potrivită pentru poziția ta. În plus, antenele asigură și comunicația cu un centru de coordonare a defensivei la nivel de țară.

Generatorul electric, transportat și el pe un camion. Toate cele de mai sus trebuie alimentate electric, iar asta este treaba generatorului portabil.

By Link

Sunt acolo două generatoare diesel de 150 kW fiecare, în curent trifazat, zice Wikipedia.

Lansatoarele de rachete. România a cumpărat 28 de lansatoare M903, deci câte 4 per sistem. Fiecare lansator cuprinde mai multe tuburi de lansare a rachetelor, dotate cu generator propriu, și sunt montate pe trailere.

România a cumpărat două tipuri de rachete interceptoare, numite PAC-2 și PAC-3. Un lansator poate transporta tuburi pentru 4 rachete PAC-2 sau pentru 12 rachete PAC-3.

Specificațiile sunt următoarele:

• PAC-2: 5,8 metri lungime și 41 cm în diametru, 900 kg, altitudine maximă 32 km și rază de acțiune de 160 km.
• PAC-3: 5,2 metri lungime și doar 29 cm în diametru, altitudine maximă 36 km și rază de acțiune de 120 km.

Deși sunt mai mici, interceptoarele PAC-3 sunt mai moderne și considerate mai bune pentru că au radar propriu de ghidaj pentru momentele de dinaintea intercepției, făcându-le deci mai precise.

De fapt, cele două rachete functionează în moduri total diferite. PAC-2 este de tip track-via-missile, când radarul de sol emite unde electromagnetice pentru a detecta o rachetă inamică, dar receptorul semnalului radar se află pe rachetă.

Altfel spus, racheta este lansată și apoi ea recepționează semnalul radar reflectat de racheta țintă. Racheta PAC-2 comunică apoi aceste informații către sistemul ei de la sol, care face calculele necesare pentru ajustarea traiectoriei de intercepție și trimite noua traiectorie de zbor rachetei, care își poate modifica ușor direcția.

Sunt avantaje într-un astfel de sistem (rachetă tehnologic mai simplă, radar pasiv de scanare a cerului), dar problemele apar chiar înainte de intercepție. Aceasta are loc la viteze supersonice, când se parcurg kilometri în câteva secunde, și deci nu este mult timp pentru calcule precise de ajustare. Prin urmare, PAC-2 are la bord un focos de 80 de kilograme care explodează în vecinătatea țintei și aruncă șrapnel în zonă cu speranța că o va distruge și pe aceasta.

România a cumpărat 56 de rachete PAC-2 GEM-T, o variantă upgradată a celor inițiale. Acronimul vine de la guidance enhanced missiles – tactical, iar rachetele au sistem de ghidaj și de detecție îmbunătățit pentru a “vedea” mai bine și ținte de mici dimensiuni.

Intră în scenă însă PAC-3, care sunt modelul superior al rachetei interceptoare. Sunt mai mici în diametru și deci un lansator poate transporta mai multe și lansa mai multe fără a fi nevoie de reîncărcare. Radarul de sol a fost de asemenea îmbunătățit pentru rezoluție mai mare.

Racheta în sine are însă un radar propriu pe care îl activează în porțiunea finală a zborului, înainte de interceptare. În acele momente racheta face singură calculele necesare ajustării traiectoriei, folosind radarul propriu, ceea ce o face mai precisă. În loc să explodeze în vecinătatea țintei precum PAC-2, PAC-3 este gândită chiar pentru a lovi ținta, ceea ce este incredibil având în vedere că vorbim de rachete de 5 metri lungime și sub un metru în diametru, care zboară cu 2.000 km/h și probabil chiar mai mult.

Impactul este “ajutat” de un focos de la bord, dar unul mic, vreo 8 kg și care lansează bile de tungsten în jurul său pentru a lovi mai bine ținta.

România a cumpărat 168 de rachete PAC-3 MSE, de la Missile Segment Enhancement. Sunt rachete upgradate pentru rază de acțiune mai lungă.

MApN a anunțat că exercițiul de la Capul Midia s-a făcut cu lansarea de rachete PAC-2. În fotografiile de la lansare văd tuburi lansatoare de 2 culori pe trailer, un tub bej și două tuburi vezi, ceea ce mă face să cred că acel sistem în particular avea o configurație mixtă. Fiecare lansator poate încărca o combinație de tuburi PAC-2 și PAC-3, limita fiind doar greutatea maximă admisă, radarele putând să coordoneze ambele tipuri de rachete

MApN are și un clip video de la lansare:

Dacă v-a plăcut acest articol, citiți și despre cel similar pe care l-am scris despre sistemele HiMARS, care momentan îi îndoaie pe ruși în Ucraina. România a cumpărat 54 de sisteme HiMARS și 18 au fost deja livrate, împreună cu muniția aferentă.

Ce este artileria HIMARS, de ce are succes în Ucraina și câte a achiziționat România