Ministerul Agriculturii este vinovat de deșertificarea țării, spune un raport oficial

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale nu a implementat în ultimii 20 de ani strategia națională privind combaterea deșertificării și nu a elaborat și nici implementat măsuri privind sistemul de irigații sau combaterea eroziunii solului. O spune un audit al Curții de Conturi.

Deși MADR este instituția responsabilă cu politicile din domeniul agriculturii, care este un sector crucial al economiei noastre, Ministerul:

• nu e elaborat o strategie unitară de combatere a schimbărilor climatice.
• nu a cooperat cu alte instituții.
• nu e elaborat un cadru legal unitar privind utilizarea și protecția terenurilor agricole.
• nu a evoluat impactul măsurilor ample de sprijin din domeniu aplicate din 2017 și nu se știe dacă a crescut producția agricolă după ce statul a băgat mulți bani.
• suprafața agricolă irigată este mică, iar sistemul este funcțional pe o suprafață mică din total.
• nu există un inventar al terenurilor degradate și nu s-a făcut împădurirea lor, deși este o lege în acest sens.
• perdele forestiere de protecție au fost realizate doar pe suprafețe infime față de necesarul descoperit prin diverse studii.

Și mai sunt pe acolo și cifre scary. De exemplu, s-au împădurit 1,4% din suprafețele prevăzute în acest scop prin programul PNDR de dezvoltare regională. 50 de hectare din totalul de 4.900 de hectare pentru care exista finanțare. Ulterior finanțarea a dispărut pentru că nu s-au îndeplinit obiectivele din programul 2007-2013.

Mi-a sărit articolul sursă în ochi fix la o zi după ce îmi povestea mama că cele 0,6 hectare moștenite de la bunici nu valorează nimic pentru că sunt doar nisip. Și nu sunt pe plajă. Sunt în Oltenia, unde nu vrei nisip.

Așa arată efectele incompetenței, nepăsării și corupției din sistem. Gândiți-vă la ce știri ați auzit despre agricultură în ultimii ani: cormorani prin piscine, nepotisme în funcții cheie. Efectul lor nu se face simțit pe loc, dar când faci analiza pe o perioadă lungă de timp, ca acum, se vede cel mai bine cum se adună toate problemele mici sau mari din sistem.

Rezultatul?  Câmpia de Vest are 1.497.560 hectare sub risc de secetă și deșertificare. Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea prezintă riscul cel mai mare de deşertificare şi degradare prin secetă a solului, pe o suprafață totală de 8.312.706 hectare. Dar măcar s-au împădurit 50 de hectare…

Acestea nu sunt probleme care se pot rezolva peste noapte, poate nici măcar în 20 sau 50 de ani. Iar la un moment dat, când poate va începe cineva să caute vinovații și cu legea în mână, vor scăpa toți prin prescrieri și OUG-uri date în favoarea lor.