Cum ne-am pregătit pentru prima călătorie cu avionul și prima cazare la hotel cu Alice

Am spus că o să dau câteva detalii despre primul zbor cu avionul cu Alice și ce am ales special la un hotel ca să ne fie tuturor confortabil și relaxant. Poate sunteți părinți și vă interesează călătoria cu un bebe.

Am mers la Praga, la final de aprilie. Sunt doar vreo două companii aeriene care zboară acolo și am preferat să alegem TAROM. Aveau și un orar bun de zbor, decola în mijlocul zilei din București, cam pe somnul de prânz al lui Alice, ceea ce ar urma să însemne un zbor mai liniștit.

Am plătit și vreo 10 euro în plus de persoană pe locurile de pe rândul din față al avionului. Nu la business, ci rândul 5, primul din Economy, care are loc mai mult la picioare. Bănuiala noastră a fost că Alice urma să aibă acolo un pic de loc unde să se dea jos din brațe, să stea în picioare, să se joace cu ceva.

Și totul a mers bine. Alice a dormit în drum spre aeroport, în Uber. A fost bine și așa. Fiind odihnită, a fost mai puțin cranky prin aeroport și avion.

În aeroportul Otopeni am avut surpriza să fim trimiși la zona de securitate de bagaje mari (pentru că aveam cărucior de copii și așa este procedura), care este între terminalul nou și cel vechi. Acolo nu era nimeni la coadă. Au un aparat de raze X mai mare, capabil să scaneze și cărucioare de copii, ceea ce au și făcut. În 2 minute am trecut de securitate și ne-am dus la lounge cu cardurile Visa Gold.

Am simțit că cei de la securitate sunt și mai puțin stricți cu noi pentru că avem copil mic. Ne-au lăsat să trecem cu o sticlă de apă de un litru, plus lichide pentru Alice, fără ca măcar să ne întrebe ce avem acolo.

Alice a fost curioasă de tot ce se întâmplă prin aeroport. La lounge s-a desfășurat acțiunea conform așteptărilor, eu cu Martini roșu cu lămâie și gheață, Matilda cu vin alb, Alice cu o salată de fructe. I-am arătat avioane pe fereastră și părea că înțelege că sunt ceva nou și inedit.

La zbor s-a comportat de asemenea bine, dar ne-am pregătit și noi cu câteva lucruri necesare:

• un sippy cup cu lapte, să i-l dăm în caz că se agită prea tare și vrea ceva bun, și o sticlă cu apă.
• o caserolă cu afine (fructele ei preferate) din care să mestece la decolare și aterizare ca să nu i se înfunde urechile. Copiii mici nu știu cum să reacționeze la înfundarea urechilor și de multe ori îi sperie. Dacă le dai ceva să mănânce atunci, se rezolvă natural.
• niște biscuiți de-ai ei
• o carte colorată, jucării, i-am pus pentru prima oară chiar și melodii care îi plac în telefonul meu

Și fix așa au mers lucrurile bine. I-am dat să mănânce ceva la decolare. I-am arătat pe geam aeroportul și terenul din jur, apoi norii. S-a jucat cu de-ale ei.

Locul suplimentar de la picioare a meritat toți banii. S-a dat jos acolo, s-a jucat acolo, a putut face câțiva pași, a cotrobăit în buzunarul cu reviste de avion șamd. După ce face doi ani va trebui oricum să-i cumpărăm propriul ei loc de pasager și atunci probabil se va juca pe acel scaun, dar momentan rândul din față a meritat.

Mai mult, nu s-a așezat nimeni pe al treilea scaun de lângă noi, așa că ne-am putut desfășura acolo mai mult.

Singura problemă a fost cu centura de siguranță pentru că Alice nu înțelegea de ce trebuie să stea legată de scaun în brațele mamei. Din fericire, zborul a fost liniștit, iar perioada de taxi pe pistă mică, așa că nu au fost multe minute cu semnalul “legați centurile” aprins. Nu știu însă ce-am fi făcut la un zbor cu turbulențe multe sau dacă pilotul ar fi aprins semnalul luminos legați centurile cu mult timp înainte de aterizare.

HOTELUL

Praga este un oraș perfect pentru un city break. Aproape tot ce trebuie văzut este în centrul orașului, care este o mare zonă pietonală sau foarte liniștită. 3 zile sunt suficiente pentru asta. Castelul din Praga, sus pe deal vizavi de râu, este foarte frumos, are una dintre cele mai frumoase catedrale din Europa și în general este un loc unde să stați minim jumătate de zi.

O să revin cu mai multe detalii privind ce ne-a plăcut în Praga. Singurul inconvenient când călătorești cu un copil mic și cărucior de copil este că cehilor le place piatra cubică, au pus-o și pe trotuare în centru, nu doar pe carosabil, și uneori aveam senzația că lui Alice o să-i sară dinții din gură de la atâtea vibrații. În rest, însă, Praga este un oraș destul de prietenos cu copiii mici, sunt multe locuri unde pot fi lăsați să zburde pe jos, iar majoritatea restaurantelor au și scaun de copil la dispoziție.

Noi am stat la un hotel numit Grandior, foarte aproape de unde începe zona pietonală, practic în centru, preț bunicel, mic dejun cu multe preparate. Am plătit și aici un pic în plus (vreo 25% extra) pentru o cameră premium, în sensul că era o cameră mai mare, cu patul nostru plasat într-o cameră separată.

Mai exact, din holul hotelului intrai în ceea ce părea o cameră normală, adică avea un mic birou și o canapea, un dulap și acces la baie. Patul adulților era însă într-o cameră separată, în spatele altei uși, și avea și un mic balcon acolo.

Asta ne-a permis să cerem un pat de copii și să-l plasăm în prima parte a camerei, ca să nu dormim cu Alice lângă sau în patul nostru. Ea se culca pe la ora 19-20 (fur orar -1 față de România – haos total), iar noi aveam loc să mai stăm la o vorbă, o bere, un sandviș în camera noastră și în balconul ei. A fost o soluție foarte bună pentru că altfel ne-ar fi fost imposibil să ne culcăm și noi de la 19-20, ca să nu o deranjăm. I-am făcut beznă în zona ei și a dormit acolo tun, iar noi am putut să avem niște timp în doi în partea cealaltă a camerei.

Este o soluție un pic mai scumpă decât o cameră standard, vreo 25% în plus dacă țin bine minte, dar s-a dovedit foarte utilă. Ea a dormit buștean în fiecare noapte, iar noi am fost mereu bine odihniți și gata de o nouă zi de făcut 20.000+ pași prin Praga.

Nu s-au făcut poze cu hotelul, dar iată altele de prin Praga.