Trei lucruri noi pe care le-am învățat – episodul 6 (inclusiv de ce ciocolata americană are un gust special)

Continui seria 3 lucruri învățate cu alte informații noi și mișto pe care le-am aflat în ultima vreme.

PĂMÂNTUL ESTE UN ADEVĂRAT BEC PENTRU LUNĂ

Știți cum uneori doar o mică bucată din Lună este iluminată de Soare, ceea ce noi numim semilună (cam un sfert de lună iluminată) sau primul pătrat (jumătate iluminată), dar chiar și așa poți vedea conturul restului Lunii și chiar și mici detalii din acea zonă întunecată?

Zona aceea întunecată nu ar trebui să fie vizibilă. Este în beznă totală. Soarele iluminează Luna din lateral, în perspectiva noastră, iar cum Luna este sferică, lumina soarelui nu are cum să ajungă dincolo de “orizont”. Și totuși, zona aceea este deseori vizibilă.

Cosmologia este fascinantă. Pământul este de 16 ori mai mare pe cerul Lunii decât este Luna ce cerul nostru. Na, suntem o planetă mare pe lângă Lună. Și nu doar că este mult mai mare, Pământul este și mai luminos pentru că avem nori și atmosferă care reflectă mult mai puternic lumina Soarelui înapoi spre cosmos decât o face praful de pe Lună.

Cât de multă lumină reflectă un corp se numește albedo, apropo. Este un coeficient între 0 și 1 care spune cât la sută din radiația solară este reflectată înapoi. 0 înseamnă nimic, 1 înseamnă 100%. Wikipedia spune că asfaltul proaspăt turnat are 4%, dar asfaltul deja tocit are 12% și știați deja asta, că devine mai lucios. Zăpada are 0,8, reflectă înapoi 80% din lumină.

Pământul are în medie 0,3, pe când Luna are 0,1. Așa că Pământul nu doar că este de 16 ori mai mare pe cer pentru cineva care-l privește de pe Lună, dar fiecare punct al său este și de 3 ori mai luminos decât Luna privită de pe Pământ. 3 x 16 = 48 de ori. Pământul este de 48 de ori mai luminos pe cerul Lunii decât Luna pe cerul nostru.

Sper că n-ati adormit. Faptul că Pământul este de 48 de ori mai luminos este motivul pentru care zonele iluminate de Soare de pe Lună sunt vizibile. Soarele iluminează Pământul, 30% din acea lumină se duce înapoi în cosmos, inclusiv pe Lună, și iluminează partea ei din beznă. Iar de acolo se întoarce spre ochii noștri și vedem acea penumbră a Lunii.

A zis-o DeGrasse Tyson aici, dacă vreți o sursă.

Asta este o fotografie reală făcută de o sondă spațială care a surprins Luna și Pământul în aceeași fotografie.

KAFKA A TRĂIT ȘI MURIT ÎN SĂRĂCIE

Franz Kafka este considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului 20. Și totuși, și-a distrus 90% din romanele scrise pentru că i se părea că nu au valoare. A murit la 40 de ani de tuberculoză.

Nu știam nimic despre Kafka, dar bănuiam că a avut o viață măcar normală, la cât de celebru este. Am aflat mai multe recent, când am fost la Praga, oraș unde Kafka s-a născut și a lucrat, iar povestea vieții sale este una tragică.

Pe scurt, s-a născut într-o familie din clasa de mijloc din Praga și a studiat pentru a deveni avocat. A scris o mulțime de opere literare, dar Wikipedia zice că 90% au fost distruse apoi de el pentru că nu i se păreau bune, iar din celelalte 10% majoritatea sunt pierdute. Kafka a lăsat instrucțiuni în testamentul sau ca și cele rămase scrise să fie distruse, dar executorul testamentului a refuzat să facă asta și le-a publicat. Au devenit cunoscute în întreaga lume, iar termenul kafkaian este acum în dicționar, însemnând lumi sau situații absurde precum din cărțile cehului.

Public Domain, Link

Kafka nu s-a adaptat niciodată la viața socială a orașului. Nu putea păstra o relație de durată cu o femeie. Frecvența bordeluri pentru a-și satisface diversele plăceri. La 34 de ani a fost diagnosticat cu tuberculoză, iar apoi a trăit mai mult prin sanatorii. A murit la 40 de ani, în 1924, în obscuritate.

Procesul este considerată a doua cea mai importantă carte în limba germană a ultimului secol. Castelul a noua. Metamorfoza una dintre cele mai bune nuvele.

CIOCOLATA AMERICANĂ CONȚINE ACID BUTIRIC

Acidul butiric este un compus cu gust acrișor, pentru mulți neplăcut. Apare natural în lapte fermentat, unt stricat și… ehm… vomă. Și este o componentă din ciocolata americană.

În SUA, Hershey’s a fost primul mare producător american de ciocolată, un business început pe la 1900. Compania folosea lapte proaspăt de vacă, dar frigidere nu existau pe atunci, așa că de multe ori laptele respectiv era ușor fermentat când intra în compoziția ciocolatei. Asta a dat ciocolatei un gust distinct acrișor.

Ulterior, când au apărut frigiderele și lanțuri de aprovizionare la rece, consumatorii americani erau atât de obișnuiți cu gustul anterior al ciocolatei încât compania a adăugat direct acid butiric în ciocolată pentru a-i menține gustul original. Iar apoi alți concurenți de-ai Hershey’s au făcut același lucru pentru că altfel nu le cumpăra nimeni produsele.

Acum, eu am mâncat ciocolată americană la viața mea, am mâncat Hershey’s și Reese cumpărată chiar din SUA. Mi s-a părut mereu că are un alt gust față de ciocolata noastră de acasă, dar nu musai unul scârbos sau acrișor. Doar un pic diferit. Ar putea fi din cauză că ciocolata lor are mai puțină cacao și mai mult zahăr (sau sirop de porumb?) decât cea europeană, zic alte surse.

Matilda, de exemplu, nu a observat nici o diferență sau, dacă a observat, nu a fost una neplăcută. Ea chiar este fan Hershey’s sau Reese’s și restul.

Asta cu acidul butiric n-a fost niciodată confirmată oficial, apropo. Companiile țin secretă rețeta ciocolatei lor, așa că diversele analize de laborator nu pot decât să bănuiască ce se întâmplă acolo.