►► Ofertele continuă la: eMAG・Fashion Days・Finestore・Dyson・Flip. 📺 YouTube: youtube.com/NwraduBlog ◄◄
Majoritatea tehnologiilor se pregătesc cu mult timp în avans înainte de lansare sau măcar de a auzi noi de ele. Cercetarea este bazată pe idei, studii de caz, analize de rezultate și probabil încă 2-3 repetări de proces pentru îmbunătățirea lor.
Când este vorba despre standarde și tehnologii care vor face parte din infrastructura de tehnologie a societății, a țării, motoarele se pun în mișcare cu 5, 7, chiar și 10 ani în avans. Mi se pare uimitor că unii oameni reușesc să intuiască ce nevoi vor exista peste așa o perioadă lungă de timp.
În România, de exemplu, se lucrează la diverse standarde și principii pentru viitoarele rețele 6G și pentru îmbunătățirea celor 5G actuale, care trec și ele prin diverse update-uri de-a lungul anilor.
Mai precis, Uniunea Europeană finanțează un program de cercetare numit Horizon Europe, derulat până în 2027. Este o umbrelă sub care se găsesc mai multe proiecte, toate învârtindu-se în jurul a trei idei:
(Merită astfel de investiții? Uitați un citat de pe site: “€400-600 billion by 2030 is the estimated GDP gain from Horizon 2020”. Horizon 2020 a fost un program anterior similar de încurajare a cercetării-dezvoltării.)
Grupul Orange este unul dintre principalii actori implicați în Horizon Europe și cred că singurul care aduce o parte din munca necesară acestor proiecte și în România. În restul Europei, sunt implicate în proiect companii precum Atos, Ericsson, OTE, Nokia, Telenor, Telefonica și altele.
Mai exact, activitate din România se va desfășura în principal în cele două laboratoare Orange 5G Lab. Este unul în București, în cadrul Universității Politehnica, și altul în Iași, la Universitatea Gheorghe Asachi.
Iată o listă a celor 6 proiecte și ce am înțeles eu despre fiecare dintre ele.
6Green ar putea fi aplicat și în 5G, nu doar în 6G după cum sugerează numele său. Proiectul vrea să dezvolte tehnologii hardware și software prin care să fie redusă amprenta de carbon de până la 10 ori față de prezent.
Cea mai simplă metodă este să reduci consumul de energie electrică. 6Green cercetează potențialul acesta în două moduri. Primul ar fi un beamforming avansat, prin care puterea de emisie și direcția undei este adaptată la poziția utilizatorilor. O antenă care nu emite la putere maximă și în toate direcțiile, ci calibrată pe direcția telefonului care a cerut datele, este mult mai eficientă. De exemplu, gândiți-va la o stație de bază amplasată în câmp, dar care 90% din schimburile de date le face cu autoturismele care trec prin dreapta ei, că pe acolo este drumul național.
Al doilea mod urmărește să scaleze resursele de procesare și spectrul radio în funcție de gradul de încărcare a rețelei. Acesta este mai simplu de intuit. În funcție de zonă și de oră, unele stații radio nu sunt utilizate la capacitate maximă. Un astfel de software ar deconecta automat din echipamentele de procesare și rutare a apelurilor când nu este nevoie de ele, de exemplu pe perioada nopții, și ar putea închide selectiv anumite benzi de emisie-recepție pentru ca antenele să nu consume inutil energie.
Treaba asta sună ca și cum cineva ar programa un calendar de intervale de emisie-recepție, dar în practică algoritmii doriți folosesc machine learning pentru a învăța și prezice trendurile. Din ce văd într-o scurtă prezentare, se dorește și extinderea SLA-urilor dintre operatori și clienții lor business cu cifre referitoare și la consumul de energie și poluare, astfel încât business-urile să își poată scala cerințele și în funcție de astfel de principii.
Ca analogie, seamănă cu ceea ce se întâmplă acum în cloud computing, când o companie solicită datacenter-ului resurse suplimentare în funcție de nevoile de procesare de moment. În viitor contractele B2B ar putea include ca “livrabile” nu doar bandă sau putere de calcul, ci și energie electrică. O firmă client ar putea spune “eu nu vreau să consum mai mult de x KW/h, deci dă-mi resurse care să-mi genereze maxim acest consum energetic”.
Mie acesta mi se pare cel mai interesant. Proiectul Adroit6G va pregăti o metodologie de tranziție de la rețele 5G la 6G (mai sunt mulți ani până atunci), proiectând de acum rețelele 5G într-un mod în care servicii din viitor vor putea fi simplu și rapid mutate pe 6G.
Adroit6G are trei obiective:
Îmi place ce se va întâmpla în România. Proiectul include realizarea a 3 studii de caz pentru studierea obiectivelor de mai sus. Primul este despre Immersive Extended Reality, al doilea despre IoT industrial și al treilea despre roboți colaborativi în domeniul construcțiilor.
Aici este interesant. În România se va studia întâi o aplicație IoT industrială ce folosește 6G și comunicație prin satelit. Poate că veți întreba ce legătură au una cu alta, dar deja se vorbește despre vapoare autonome, de exemplu. Cred că echipajul unei nave transportoare de marfă nu va putea fi eliminat niciodată cu totul, că este nevoie de mentenanță constantă, dar navigația poate fi automatizată. Vapoarele ar putea fi controlate de la distanță prin rețele mobile în rada portului și prin satelit în largul mărilor și oceanelor.
Având în vedere salariile din domeniu, cred că firmele care vor dezvolta astfel de soluții vor face o mulțime de bani vânzându-le transportatorilor, iar Adroit6G studiază fix dezvoltarea infrastructurii pe care astfel de companii să-și creeze software-ul și produsele.
Studiul de caz privind colaborarea dintre roboți (se numesc coboți, collaborative robots) și oameni este poate la fel de interesant. Scopul final este dezvoltarea unor roboți care să preia din sarcinile grele sau periculoase ale oamenilor pe șantiere, precum transportarea materialelor grele, lucrul la înălțime etc. Colaborarea aceasta între om și mașinărie trebuie însă să fie bine pusă la punct, cu latențe mici și analiză video posibilă doar prin rețele minim 5G.
(A droit înseamnă “la dreapta” în franceză, poate de la asta vine numele. Poza de mai sus este de la Safely Endangered, apropo.)
Numele pare bine ales, proiectul acesta chiar face teste pentru a determina potențialul tehnologiilor 5/6G în diverse domenii. Se studiază diverse scenarii de utilizare în transport, infrastructură, siguranță publică, eHealth și gestionarea situațiilor de urgență, dar și în turism și cultură.
România a primit două studii de caz din totalul de 13 din TrialsNet și vor fi realizate la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași. Unul se referă la Smart Crowd Monitoring, al doilea la Smart Traffic Management.
Managementul traficului nu este ceva nou. Ideea este să o faci prin rețele mobile și aplicații cloud, ca să nu fie nevoie să construiești o rețea proprie pentru asta la nivelul întregului oraș. Gândiți-vă câți ani a durat acest lucru în București și câte săpături s-au făcut, de exemplu, pentru a trage fibră optică între semafoare.
Smart Crowd Monitoring este un concept interesant. Se referă la monitorizarea mulțimilor de oameni, cu diverse scopuri în funcție de aplicație și nevoi. Poți face detecție de sunet de arme de foc, de exemplu, pentru ca Poliția să fie alertată mai rapid spre o situație de urgență. Poți face numărătoare de oameni pentru a măsura traficul în anumite zone pietonale sau la anumite evenimente și se poate duce inclusiv în gestionarea automată a unor spații (mall-uri, stadioane etc) sau în aplicații de siguranță publică.
La Iași se vor studia posibilitățile utilizării tehnologiei în acest scop. Sper să avem însă și noi start-up-uri care să profite de astfel de idei și direcții de studiu pentru a realiza soluții practice, hardware sau software, pe care apoi să le vândă mall-urilor, stadioanelor, Primăriei sau altor potențiali clienți.
Scopul proiectului Dynabic este să crească rezistența infrastructurii critice europene în fața unor atacuri cibernetice. Se vorbește despre resilience și business continuity în diverse aspecte.
Site-ul oficial dă 4 exemple de infrastructuri critice. Primele trei sunt servicii spitalicești, infrastructură de transport și servicii de telecomunicație. Un trio oarecum de așteptat, având în vedere că deja pe la știri se aude periodic de spitale sau aeroporturi blocate de ransomware și alte atacuri cibernetice.
Al patrulea exemplu a fost neașteptat: stațiile de încărcare a autoturismelor electrice. Nu m-am gândit până acum la asta, dar benzină și motorină poți lua din multe locuri și printr-un sistem destul de “analogic” sau “mecanic”, ca să zic așa. Dai banul, iei un bidon de carburant.
Stațiile de încărcare EV sunt însă complet digitale și automatizate și în comunicație permanentă cu mașina și cu serverele lor pentru taxare, gestionarea posturilor libere șamd. Securitatea cibernetică este tot mai importantă în acest domeniu, cu milioane de mașini electrice în circulație. Cum ar fi ca un atacator să-ți blocheze cablul de încărcare în mașină și să nu poți pleca?
În România, domeniul va fi studiat de Orange, Universitatea din București și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. O companie care să ofere însă soluții de protecție cibernetică direct pentru echipamente și automatizări ar putea fi însă de viitor.
Sau RIGUROUS, pentru că este un acronim ușor forțat de la “secuRe desIGn and deplOyment of trUsthwoRthy cOntinUum computing 6G Services”. Este tot un proiect de securitate cibernetică, unul care va dezvolta mecanisme automate de răspuns dinamic la amenințări, dar aplicat în infrastructura rețelelor 5G și 6G.
Altfel spus, este de interes direct pentru operatorii telecom. Majoritatea oamenilor se gândesc că telefonul mobil este utilizat doar pentru conversații între oameni, dar mai țineți minute ce haos iese atunci când pică pentru câteva ore o rețea telecom.
În 5-7 ani se estimează că o parte din infrastructura industrială va funcționa tot pe rețele mobile 5/6G. Pierderile pentru câteva ore de downtime vor fi mult mai mari și din acest motiv rețelele trebuie protejate bine, în special în scenarii de tip slicing pe rețele private.
La noi, Orange 5G Lab va studia direct protecția serviciilor 6G împotriva amenințărilor și hacking-ului.
CIP înseamnă Critical Infrastructure Protection. Uniunea Europeană vrea să creeze chiar o rețea paneuropeană de cunoștințe și bune practici pentru infrastructurile digitale critice, astfel încât toate, indiferent de domeniul lor (ați văzut: medical, transporturi, telecom, EV charging etc) să plece cu niște principii solide la bază.
Nu se vrea musai o standardizare, cât mai ales un set de principii minime pe care trebuie construite, apropo de securitate, reziliență la situații de urgentă, consum energetic șamd. Asta ar trebui să însemne că nici o componentă critică nu este lăsată de izbeliște, devenind un point of failure în caz de urgență sau atacuri cibernetice.
Orange este unul dintre operatorii de infrastructură critică din Horizon Europe și deci și din EU-CIP, iar din România se va lucra la generarea și validarea unor bune practici în domeniul infrastructurii de telecomunicații, precum reziliență, micșorarea riscurilor sau securitatea datelor.
Eu intuiesc trei avantaje citind printre rânduri pe site-urile acestor proiecte la dezvoltarea cărora contribuie și români.
1️⃣ Primul ar fi că este un moment excelent să fii student în domeniul ingineriei. Laboratoarele Orange 5G Lab sunt un mediu academic unde lucrează cercetători și experți în domeniu, dar studenții pasionați de domeniu vor putea și ei contribui la cercetarea care se face acolo.
Gândiți-vă ce posibilitate deschide asta. Pe vremea mea, repetam aceleași laboratoare în care cu greu înțelegeam ce testam și de ce. Acum, poți lucra la proiecte ce vor avea aplicabilitate în 5-7 ani, la propriu în avangarda tehnologiei și infrastructurii 5G și 6G. 2028 este estimarea pentru lansarea rețelelor 6G, apropo.
Nu toți studenții vor astfel de muncă. Faptul că acum însă există posibilitatea ei, pentru cei care o vor, este ceva remarcabil și arată beneficiile Uniunii Europene și a deschiderii unor laboratoare de cercetare precum cele ale Orange aici la noi.
2️⃣ Al doilea avantaj ar fi pentru companiile și start-up-urile românești. Cele de mai sus sunt de fapt idei de business. Cercetarea științifică și inginerească de obicei demonstrează că o tehnologie are potențial, că este fezabilă și utilă.
Implementarea ei reală, însă, ca un produs adaptat cerințelor companiilor private, cu tot ce înseamnă business plan, instalare, suport și îmbunătățiri constante, va fi făcută de fapt de alte firme private care pot dezvolta afaceri cu astfel de tehnologii. Pot fi o sursă excelentă de inspirație și de creștere a economiei noastre. Există chiar și un apel către start-up-uri interesate, cărora Orange la poate da acces la infrastructura necesară dezvoltării proiectelor.
Telecomunicațiile mobile sunt de fapt o infrastructură. Gândiți-vă la telefoanele mobile din prezent. Noi nu utilizăm direct rețelele mobile de date, ci utilizăm Spotify, YouTube, Google Photos, Netflix, Fornite și alte aplicații pe rețelele mobile puse la dispoziție de operatori. Cineva, de exemplu Spotify, a spus “eu pot folosi infrastructura de telecomunicații pentru a oferi streaming de muzică!” și a făcut un business (mare) din asta.
Se văd destule posibilități de business inclusiv în proiectele ce vor fi studiate în România în Horizon Europe. Majoritatea acționează la nivel de infrastructură, deci mai degrabă ar putea fi business-uri B2B sau B2G, nu musai ceva ușor de identificat de consumatorul de rând, dar acolo sunt bani foarte mulți. Nu m-ar mira deci să văd peste vreo 5 ani pe la un Innovation Labs din viitor că unele start-up-uri propun proiecte exact pe direcțiile cercetate aici în România.
3️⃣ Mi se pare că întreaga acțiune confirmă statutul România ca o țară cu resursă umană cu potențial în tehnologie înaltă. Multă vreme s-a tot zis că România este o țară cu salarii mici și că atragem doar outsourcing de programare simplă.
Încet-încet, însă, în ultimii 5-10 ani, am văzut periodic o creștere a ponderii activității în cercetare și dezvoltare. Rareori ajung astfel de subiecte pe blog pentru că de obicei sunt conversații private, dar eu vorbesc tot mai des cu cititori care lucrează la tehnologii de vârf în automotive, inteligență artificială, analiză de imagini și voce, business intelligence, rețelistică și altele. Chiar se lucrează la produse și servicii de vârf în România și unul dintre motive este prezența talentului, a inteligenței necesare pentru așa ceva.
Din păcate, puține companii se laudă cu asta sau dau detalii despre activitatea lor, iar produsele sau serviciile high-tech nu vin cu listă de credits la final, precum filmele, ca să vezi cine a lucrat acolo. Cred, însă, că este o satisfacție foarte mare pentru cei ce lucrează în astfel de domenii ca peste 3-5-7 ani să-și vadă rodul muncii transpus în produse și servicii apreciate și utilizate de milioane de oameni.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
2 comentarii
11/04/2023 la 8:42 AM
“adroit”=abil în română.
alunelu(Citează)
11/04/2023 la 5:38 PM
Articolul ăsta e prost documentat.
Horizon Europe ca și Horizon 2020 nu sînt proiecte, ci fiecare cîte un cadru general de finanțare a proiectelor de cercetare europene. În cadrul acestor programe oricine poate veni cu propuneri de proiecte și primește (sau nu, pe baza evaluării proiectelor) finanțare. În momentul de față toată lumea încearcă să-și definească proiectele ca intrînd în categorii cu nume pompoase gen “dezvoltare durabilă”, “green” ș.a.m.d.
La standardele 6G precum și la îmbunătățirea/extinderea 5G lucrează în principal marii producători de telefoane și echipamente, precum și operatori de telecom și alții., dar în general nume mari, nu firmulete.
Deci ideea de bază a articolului, că o parte semnifcativă din cercetarea cu impact în domeniile astea se face/se va face în România, este falsă. În general aceste firme aduc foarte puțin din partea de cercetare în România, grosul rămîne în alte țări.
Ar fi foarte frumos ca acest trend să se schimbe, dar nimic din ce se întîmplă în prezent nu indică o îmbunătățire în acest sens.
alias(Citează)