Serviciile de car sharing din București (Spark, Pony, CityLink) au probleme mari

Consiliul General al Municipiului București a anulat în decembrie 2022 gratuitatea parcării în parcările publice din oraș pentru mașinile serviciilor de car sharing precum Spark, CityLink, Pony și altele. Acum aceste mașini datorează taxa de 5 lei/oră și o transferă mai departe utilizatorilor serviciului.

De fapt, însă, lucrurile sunt mai complicate de atât. În primul rând, nu mi-e clar dacă Primăria permitea acestor servicii de car sharing să parcheze gratuit în parcările publice pentru a le încuraja ca business pe piață (sau măcar pentru a împiedica abandonarea lor pe trotuare, pe iarbă și în alte zone unde nu este parcare publică) sau dacă pur și simplu mașinile electrice ale acestor servicii foloseau facilitatea generală oferită de PMB și anume gratuitatea parcării pentru mașini electrice în București.

În caz că nu știați, mașinile electrice pot parca gratuit în București în parcările publice ale primăriei. Nu plătesc parcarea.

Ideea este că, pe final de decembrie, Consiliul General a decis scoaterea explicită din lista beneficiarilor de parcare gratuită a mașinilor de car sharing, cu aplicare de la 1 ianuarie 2023. Este, prin urmare, o decizie în vigoare, zice ZF. Spark taxează utilizatorii serviciului cu încă 5 lei la finalul călătoriei.

Treaba asta se poate dovedi un cui foarte mare în coșciugul acestor servicii. Ideea acestor servicii era să închiriezi cu minutul o astfel de mașină și să cheltui, de exemplu, vreo 9 lei mergând de la Eroii Revoluției până în Rahova, să zicem. Apoi lași mașina undeva acolo pentru următorul doritor care poate are nevoie de ea.

Dacă la finalul călătoriei ți se adaugă încă 5 lei taxă de parcare, nu mai pare o combinație atât de bună. Și cred ca taxa aceasta se adaugă indiferent unde lași mașina, parcare cu plata sau nu, dar deja asta nu mai contează. Devine un cost suplimentar mare pentru utilizator.

Problema este și mai mare pentru serviciul de car sharing. Poate că utilizatorul mașinii este taxat în plus cu 5 lei, echivalentul unei ore de parcare pe spațiul public, dar mașina aceea poate că rămâne nemișcată acolo 3 ore, 8 ore sau chiar 20 de ore. În acest caz, Spark datorează de fapt primăriei câte 5 lei pentru fiecare dintre acele ore de parcare, ceea ce înseamnă de fapt costuri continue pentru fiecare mașină din flota lor (Spark are vreo 300 de automobile, zice ZF).

Dacă o mașină Spark nu este folosită 2 ore, probabil că îi costă mai mult decât încasează pe următoarea călătorie de câteva minute a unui utilizator. Sunt sigur că ei pot calcula exact cât trebui să circule o mașină versus cât poate sta parcată pentru a scoate profit, iar apoi se mai adaugă și alte costuri cu încărcarea electrică, mentenanța șamd.

Așa că este rău. Mie mi se pare o lovitură serioasă dată acestor servicii.

Acum, se pot găsi argumente pro și contra deciziei CGMB. Se poate spune, de exemplu, că parcările publice sunt pentru a fi utilizate pe timp limitat. Te duci undeva, parchezi, pleci după o oră sau două. Dacă mașinile de car sharing stau acolo multe ore în șir, ocupă locuri de parcare pe care le-ar putea folosi ceilalți șoferi din trafic.

Pe de altă parte, se poate argumenta că aceste flote de car sharing oricum sunt mici (200-300 de mașini în tot Bucureștiul este un nimic) și că inconvenientul că acest număr de autoturisme ocupă locuri de parcare este mai mic decât beneficiul indirect, adică reducerea traficului prin time-sharing-ul automobilului de către diverși doritori.

De ce zic că este o lovitură serioasă? Pentru că același articol din ZF mai spune două amănunte pe care nu le cunoșteam.

Pony, primul și cel mai mare astfel de serviciu, a ieșit cu ceva timp înainte din acest business. Nu știam că nu mai operează. Am încercat să găsesc o informație oficială, dar site nu par a avea, paginile de social media sunt neactualizate, iar aplicația nu o instalez doar ca să văd dacă mai este funcțională. Ziceți în comentarii dacă știți mai multe.

Teleport nu mai are site funcțional, iar paginile social media nu mai sunt actualizate din mai 2022.

CityLink a redus mult flota de autovehicule, la mai puțin de 30. Asta pare a fi adevărat. Pe site-ul serviciului au o hartă real-time cu mașinile și am numărat 23 în momentul scrierii articolului. Arată ca mai jos:

Spark pare fi singurul serviciu încă funcțional. Pe harta lor apar cam 160 de autoturisme și, de altfel, le-am mai văzut prin trafic zilele acestea. Există, mișcă.

Dar pentru câtă vreme? Nu știu. Dacă vor începe să primească amenzi de parcare neplătită, nu pentru multă vreme.

De ce au picat așa multe servicii de car sharing? Sunt două motive.

Primul motiv probabil ar putea fi că au supraestimat piața din București pentru astfel de servicii. Poate că numărul celor dispuși să plătească pentru o mașină la minut este mai mic decât se estima inițial. Poate ca Uber și Bolt sunt mai la îndemână. Poate că era prea complicat. Poate că șoferii preferă să le vină taxiul în fața casei decât să meargă 15 minute pe jos până la vreo mașină disponibilă prin cartier.

Al doilea motiv și cel care mi se pare cel mai realist este că i-a omorât pandemia. Acest servicii au fost lansate pre-pandemie (CityLink în ianuarie 2020) sau imediat după începerea ei (Teleport este cel mai recent, prin mai 2020, dar probabil era planificat cu mult timp înainte). Pandemia a venit cu work from home, o reducere drastică a traficului prin oraș și, inclusiv acum în 2023, încă nu am revenit la traficul și blocajele din 2019, în ciuda aparențelor. Vinerea, de exemplu, este un trafic mult mai lejer decât în alte zile.

Și probabil n-au mers din acest motiv. Nu a mai fost aceeași nevoie de mobilitate.

Nu știu cum rezistă Spark. Poate că piața are loc de un serviciu. Poate că inclusiv ei reduc flota sau tranziționează spre vreun model orientat spre companii sau închiriere de mașini cu ziua, nu cu minutul. Nu știu.