11 idei și sfaturi pentru antreprenori și startup-uri auzite recent

Conferința IQ Digital Summit de la Brașov a fost orientată spre business în lumea modernă digitală, așa că toți cei prezenți pe scenă au vorbit, într-un fel sau altul, și despre acest subiect. Și uitându-mă prin paginile mele de notițe, mi-am dat seama că ies niște sfaturi foarte bune pentru startups, pentru oameni care acum au o idee bună și se gândesc să o transforme într-o afacere.

Așa că iată câteva idei pe care le-am auzit acolo și gândurile mele despre acestea.

În primul rând, totul avea loc în ziua în care s-a spus că pe Terra sunt acum 8 miliarde de oameni și, cum bine a spus cineva, asta nu o fi o veste bună pentru planetă și ecologie, dar este una bună pentru business. 4,8 miliarde de oameni au smartphone și sunt conectați la Internet.

Ce vremuri trăim, nu? Gândiți-vă că acum 20 de ani un business era limitat la aria sa geografică, la țara în care activa cu oameni și faxuri și depozite. Acum este mult mai ușor să te extinzi nu doar peste granițele imediate, ci global. În unele cazuri, este nevoie doar de localizare, de o banală traducere. Omenirea este foarte diversă și cu multe probleme diferite la nivel local, dar în același timp și multe lucruri sunt de fapt standardizate, de exemplu serverele sau protocoalele de comunicații sau Office sau felul în care folosim un smartphone. Dacă mâine cineva inventează o aplicație bună de gestionat servere sau o flotă de smartphone-uri a unei companii sau un joc mișto, le va putea vinde la fel de ușor în Kenya precum în Canada.

Am scris înainte despre cum suedezul Andreas Ekstrom vorbea despre conflicte false în percepția publică, precum autoritate vs non-autoritate. Asta a fost o idee care mi-a plăcut. Omul a avut însă și sfaturi bune despre business și startup-uri.

De exemplu, ca fost jurnalist, Ekstrom observa că presa a trecut constant prin schimbări. Acum mulți ani era reporterul de teren, cu pix și carnețel, care se întorcea la sediu și scria pentru ziarul său. O invenție care a schimbat presa a fost faxul, care a făcut mult mai simplă transmiterea de informații dintr-un oraș în altul. Presa locală a putut astfel prelua mult mai rapid subiectele unor ziare de amploare, care erau în mijlocul evenimentelor, iar cetățenii au fost mult mai bine informați despre ce se întâmplă în alte zone ale țării, asta însemnând de obicei “la centru”.

Faxul a rezistat foarte mulți ani, dar apoi a fost înlocuit de email, care era și mai simplu de utilizat și mai performant. Emailul a rezistat mai puțini ani decât faxul, ca metodă de comunicare, fiind apoi înlocuit de videocall-uri în business și comunicare. Gândiți-vă că acum 10-15 ani nu exista ideea unui call cu echipa, iar comunicarea se făcea de obicei printr-un email și reply-uri cu culori diferite sub fiecare paragraf. Acum ai Zoom, contact direct, te-ai înțeles în 10 minute cu oamenii sau în 60 de minute, dacă ești genul de șef căruia îi place să se audă vorbind. În viitor, poate că va fi înlocuit de metaverse-ul acela în care casca îți digitalizează perfect și mimica feței și gesturile pe care le faci, cine știe.

Ideea este că lumea se tot schimbă. Ekstrom a spus că un business ar trebui să se întrebe constant “ce probleme au clienții?” și  “cum le putem rezolva?” Atât. Și că firmele de succes de obicei intuiesc în avans problemele și au soluția pentru ele imediat ce apar, dar asta ține de talentul fiecăruia.

A urmat apoi o prezentare a lui Sergiu Manea, CEO BCR, care la un moment dat mi s-a părut că a continuat fix această idee. Vorbea despre dezvoltarea George, asistentul bancar, și spunea că la un moment dat echipele propuneau introducerea de noi features doar pentru că erau ușor de implementat sau pentru că i se părea cool omului care făcea sugestia respectivă, nu musai pentru că era nevoie de ele.

Treaba asta putea scăpa ușor de sub control. Pentru eficiență, însă, trebuie ascultat clientul, trebuie întrebat “tu ce ai vrea să vezi introdus nou?” și să lucrezi în acea direcție pentru a rezolva problema clientului.

Foarte multe companii scapă de sub control acest aspect. De câte ori nu ați auzit sau spus lucruri precum “bine că au introdus X în loc să repare Y, care nu merge de ani de zile”? Gândiți-vă doar ce discrepanță uriașă este în acest moment între ce ar vrea utilizatorii Facebook sau Twitter să vadă îmbunătățit în acele rețele sociale și ce schimbări anunță de fapt șefii lor. Gândiți-vă la backlash-ul mare de care s-a lovit Instagram când a anunțat concentrarea pe Reels, în timp ce utilizatorii voiau accent pe fotografii și interacțiune reală cu urmăriții lor, nu cu ce decide algoritmul să scoată în față.

Mi-a mai plăcut o altă idee auzită de la BCR: poți rezolva o mulțime de probleme de-ale clientului prin tehnologie și analiză de date, câtă vreme le faci bine. Se poate aplica și în mediul non-bancar. Cred că un start-up de succes va fi cel care analizează o listă lungă de probleme ale cetățenilor sau ale companiilor (depinde cărui segment se adresează) și se întreabă care ar putea fi rezolvate prin toată tehnologia aceasta modernă de comunicații, analiză de date șamd.

CEO-ul BCR a vorbit și despre programul lor de accelerare, numit BCR-InnovX. Este un program de amploare și care oferă startup-urilor expunere internațională prin parteneriate cu programe similare din Silicon Valley (Startup Grind) și MIT Enterprise Forum CEE. Au și mentori ce vin de la Harvard sau Berkeley sau MIT, plus un Demo Day în fața unor investitori din SUA.

InnovX are cifre bune. 1.600 de înscrieri, 160 de startup-uri în Boot Camp și 130 de alumni cu 35 de milioane de euro investiții atrase sună bine. Poate fi o soluție pentru cei care caută mentorat și investitori pentru afacerea lor.

Iulian Stanciu, de la eMAG, a spus o chestie pe care nu o conștientizasem până acum: un business are nevoie și de investitori pentru a se dezvolta, adică nu poate lua bani doar de la bancă, pe credit.

Băncile dau credite pentru bunuri tangibile. Dau pentru computere, dau pentru construit un depozit sau achiziționat o flotă auto. Dacă vrei să faci însă altceva cu banii, de exemplu să faci branding sau loializare clienți sau o campanie de creștere a cotei de piață oferind ceva gratuit, băncile nu vor finanța astfel de inițiative. Banca nu va spune “sigur, ia banii mei și oferă transport gratuit la orice comandă—poate vă mai amintiți acea perioadă a eMAG—ca să îți crești de fapt business-ul”, dar un investitor da, pentru că știe că așa se fac lucrurile.

Sunt de fapt multe exemple în lumea largă de astfel de acțiuni. Cred că cel mai bun exemplu este PayPal, care la lansare prin anul 2000 a dat bonus 20 de dolari în cont oricărui utilizator nou și 20 de dolari pentru fiecare referral. Erau bani reali, puteai să-i transferi altcuiva, să-i cheltui, să-i scoți cash. Suma a fost redusă apoi la 10 dolari și chiar 5 dolari.

Promoția a fost atât de bună încât PayPal avea o bază de clienți ce creștea zilnic cu 7-10%. Zilnic! Prin martie 2000 aveau un milion de clienți, prin vara lui 2000 aveau 5 milioane de clienți. Într-un interviu despre asta, Elon Musk, care era în board-ul PayPay sau chiar CEO în acea perioadă, spune că toată acțiunea i-a costat vreo 70 de milioane de dolari în câteva luni, dar a fost un start bun pentru ca PayPal să ajungă rapid la 100 de milioane de utilizatori.

Ideea este că trebuie investitori. Dacă vrei să arunci cu bani pentru chestiuni intangibile precum cotă de piață, branding, bonusuri, chiar și dezvoltare software, băncile te ajută mai rar, în special dacă ești un startup care nu le poate da garanțiile cerute, pe când un investitor dă banii știind că astfel de acțiuni sunt necesare.

Poate cel mai important lucru pentru startup-uri l-a zis însă tot Stanciu, la un panel în finalul conferinței. A fost întrebat dacă analizează posibilitatea de a investi în noi companii prin eMAG Ventures și de ce a investit în Flip.ro. Dacă ar avea 22 de ani acum, ce fel de startup ar crea?

Stanciu a răspuns că în lume există acum două trenduri mari:

1. green, ecologie sau cum vreți să-i spuneți. Utilizarea cât mai eficientă a resurselor și reutilizarea lor pe cât posibil.
2. digital, adică să rezolvi lucrurile prin tehnologia modernă.

La intersecția celor două trenduri sunt companiile care vor crește rapid în următoarea perioadă. Flip este un exemplu bun în acest aspect, îți permite să-ți vinzi rapid telefonul, fără bătăi de cap și “primești la schimb un porc și o tricicletă?”, și include și ideea de refurbish și reutilizare.

Tot Stanciu spune că banii din PNRR pe care-i va accesa România vin cu niște condiții. 38% din banii din PNRR trebuie cheltuiți pe proiecte cu componentă “green”, iar 20% pe proiecte cu componentă de “digital”. Asta este normal, UE vrea să mai elimine din poluare și consumul de resurse și vrea și digitalizarea țărilor precum România pentru a ridica întreg spațiul UE la un nivel similar în domeniu. Condițiile acestea din PNRR de fapt vin să întărească concluzia că green+digital este combinația momentului.

Mi s-a părut o idee importantă pentru orice startup sau orice echipă de tineri ce visează la un business. Dacă luăm tot ce am scris mai sus, rezultă până acum “ce probleme existente sau viitoare ar putea rezolva startup-ul nostru?” și “cum le putem rezolva într-un mod eco și digital, dacă asta este zona în care investitorii vor să bage banii?”.

A fost apoi un panel dedicat startup-urilor brașovene. Brașovul nu are scena de antreprenoriat din București sau Cluj, dar are una în creștere. Personal mă așteptam să aud de startup-uri construite cumva în jurul specificului orașului Brașov, poate axate pe turism și horeca, dar poate că aveam eu o impresie greșită despre Brașov și caracterizam prea unidimensional zona respectivă.

Zic asta pentru că pe scenă a fost și Adela Ștefan de la Svelte, un startup brașovean care a dezvoltat un utilaj prin care realizează ieftin și ușor matrițe pentru elemente de construcție unice. Imaginați-vă tot felul de clădiri cu aspect rotunjit sau futurist, unde fiecare placă de beton are altă formă și deci fiecare trebuie să iasă dintr-o altă matriță. Asta înseamnă costuri mari. Svelte are un utilaj care produce foarte ieftin astfel de matrițe și o tehnologie prin care acestea folosesc cu 40% mai puțin beton, deci componenta de green este inclusă. Uitați-vă pe svelte.eu pentru detalii și exemple de lucrări.

A venit apoi pe scenă și CEO-ul Vodafone, Achilleas Kanaris. Acesta a vorbit despre ce va aduce 5G diferit în zona de comunicații, dar în principiu am scris despre asta pe blog de multe ori. Probabil știți deja direcțiile principale: bandă mare și viteză crescută în special în aglomerații urbane, slicing de rețea pentru implementarea de 5G la nivel local, latență mică pentru comunicații.

Le spunea însă în ideea că introducerea 5G va genera multe business-uri noi în lume. A fost de fapt o idee similară cu cea a lui Ekstrom despre cum trecerea de la fax la email și la video a introdus mereu noi posibilități de schimbare și de business-uri noi.

Eu cred, de exemplu, că 5G-ul va da un boost serios domeniilor numite Internet of Things și comunicațiilor machine-to-machine. Va fi mult mai simplu și ieftin să ai o rețea de sute de vendomate ce-ți comunică ele câte sticle de suc și ciocolate mai au în interior, ca să știi când să le reumpli. Containerele de gunoi vor comunica singure dacă s-au umplut sau nu, ca să știi când să le ridici. Macarale vor putea fi controlate cu precizie și lag minim de un operator aflat la sol, într-o cameră confortabilă, nu stând 8 ore la înălțime în soare.

Toate acestea sunt scenarii reale implementate deja în lume. Toate erau posibile și până acum pe wifi sau alte tehnologii, dar 5G-ul le va face mai ieftine de implementat pe scară largă. Un exemplu bun l-am auzit chiar la IQ Digital Brașov. Într-un panel a fost și primarul Brașovului, Allen Coliban, care a vorbit despre implementările smart city din Brașov și despre cum majoritatea comunicației se face prin tehnologii LoRaWAN pentru că 5G nu era disponibil în acel moment. Adică au fost nevoiți să instaleze ei o rețea LoRa la nivel de oraș (sau măcar în anumite cartiere), ceea ce probabil a presupus niște costuri, față de varianta în care o rețea 5G compatibilă cu astfel de dezvoltări ar fi fost deja activă în văzduh, instalată de un operator telecom.

Și aici, printre rânduri, mi se pare că sunt destule idei pentru startup-uri și business-uri de viitor. Cred că uneori este nevoie doar de o schimbare de mentalitate. Majoritatea antreprenorilor gândesc la modul “am o idee bună, hai să o transform într-un business”. De succes s-ar putea să fie însă abordările de tipul “vreau un business de succes, așa că hai să caut în ce domeniu aș putea veni cu o idee nouă”.

Conferința a fost încheiată de Matthew Griffin, futurolog și autor de diverse cărți și articole, consultant pentru o mulțime de companii, angajat în trecut în companii mari de tehnologie.

Eu n-am fost de acord cu multe dintre lucrurile pe care le-a spus. Multe sunau prea a wishful thinking pentru mine sau erau o întindere la extrem a unor idei. De exemplu, spunea că Tesla nu mai este o companie auto, ci este și una de robotaxis, pentru că mașinile lor vor putea conduce autonom pe post de taxiuri, dar și una de energie, pentru că mașinile Tesla pot și furniza energie din baterii în rețeaua electrică a orașului, nu doar invers.

Și aceste lucruri sunt adevărate, dar mie mi se pare că Tesla este în continuare doar o companie auto pentru că vinde mașini și asta este tot ce face. Clienții lor decid dacă acele automobile cumpărate de la Tesla vor funcționa ca taxiuri robotizate sau ca baterii pe roți, fiecare în funcție de motivul pentru care le-a cumpărat. Ca analogie, Intel produce procesoare, iar utilizatorul final decide dacă le folosește pentru a se juca Elden Ring sau pentru a controla semafoarele dintr-un oraș. Intel nu devine însă companie de semaforizare, în ultimul scenariu.

Divaghez, însă. Griffin a spus câteva lucruri bune despre business și startup-uri. Unul dintre ele este că tehnologiile moderne vor distruge în anii următori 50 de mii de miliarde de dolari din economia mondială. 50 trillion USD în engleză. Am uitat pe ce perioadă se va întâmpla asta, dar așa zic studiile.

Asta se întâmplă pentru că anumite business-uri vechi vor scădea, înlocuite de tehnologii moderne, așa cum s-a întâmplat cu faxurile sau cu aparatele foto pe film. Și apropo de asta, putem spune că business-ul Yeezy al lui Kanye West a fost distrus de tehnologiile moderne ale rețelelor sociale, care au propagat imediat niște tâmpenii scoase de West și Adidas l-a tăiat de la miere? Eu cred că putem spune și asta, voi ce ziceți?

Aceste 50.000 de miliarde de dolari nu sunt pierdute, ci doar banii se mută de la unele business-uri la altele, așa cum mulți dintre banii mei au început să se mute de la un hipermarket clasic la unul digital precum Freshful. Per total nu este un zero-sum game, ba chiar din contră. Fiind mai ușor să dezvolți noi business-uri înseamnă și că economia se dezvoltă și deci per total oamenii vor trăi mai bine, dar poate nu fix cei care produceau aparate foto pe film sau care lucrează la Poștă.

Problema văzută de Griffin este că, în această economie care evoluează mult mai rapid decât înainte, companiile mari au mult mai puțin timp să estimeze ce se va întâmpla în viitor, să planifice și să se adapteze la noile trenduri și schimbări. Mi-am adus aminte de un interviu cu fost CEO Nokia (poate chiar Nadella) despre declinul companiei. Spunea ceva de genul “noi abia făceam un PowerPoint despre planurile de viitor în timpul în care companiile chinezești scoteau o nouă generație de telefon pe piață”.

Problema aceasta a timpilor tot mai scurți de reacție este însă a companiilor mari, care în general au inerție mare și multe niveluri ierarhice. Astfel de probleme pot fi însă rezolvate de startup-uri, de business-uri mici conduse cu mentalitate de startup (nu degeaba este numită astfel o metodă de organizare și management a companiei), care identifică din timp problema și vin rapid cu o soluție, contra cost. That’s how stuff works.