Am analizat rezultatele licitației 5G și cum se prezintă Orange, Vodafone și Digi pentru viitor

Un titlu în Mobile World spune Romania 5G auction falls short of expectations. Asta pentru că statul român a obținut 433 de milioane de euro în urma licitației, deși spera să obțină 700 de milioane de euro.

Am mai scris despre asta. Statul român voia o sumă exorbitantă de bani pe spectrul vândut, deși aceasta nu era justificată. Statul urma să profite oricum ulterior, de-a lungul anilor, din implementarea 5G de către operatorii telecom, ceea ce ar fi adus mulți bani direct și indirect în economie. Statul român, însă, nu știe să facă planuri pe termen lung și nici să obțină banii datorați de tot felul de evazioniști, așa că alege calea ușoară: taxează acolo pe cei care sigur plătesc taxele.

Îmi place să văd că operatorii n-au mușcat momeala. Au venit cu oferte mari, statul a încasat 433 de milioane de euro până la urmă, dar nu exagerate.

Lăsând asta la o parte, iată ce s-a cumpărat de black friday la spectrul 5G:

În urma licitaţiei, ORANGE ROMÂNIA S.A. şi-a adjudecat 2 blocuri de câte 2×5 MHz în banda de 700 MHz FDD, toate cele 8 blocuri de câte 5 MHz disponibile în banda de 1500 MHz şi 16 blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz, contra sumei de 264.607.669 euro reprezentând taxă de licenţă.

VODAFONE ROMANIA S.A. a câştigat 1 bloc de 2×5 MHz în banda de 700 MHz FDD şi 10 blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz, urmând a achita suma de 122.503.374 euro cu titlu de taxă de licenţă.

RCS & RDS S.A. şi-a adjudecat cele 4 blocuri de câte 2×5 MHz disponibile în banda de 2600 MHz FDD și 5 blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz, pentru care va achita suma de 45.500.000 euro reprezentând taxă de licenţă.

Telekom nu a participat.

Orange a cumpărat deci mult spectru și a plătit pentru acesta 61% din suma totală obținută prin licitație de către ANCOM. Ca bani, raportul Orange:Vodafone:Digi este unul de forma 6:3:1, de fapt.

Într-un fel asta arată și planurile de viitor ale companiilor. Telekom nu a participat la licitația 5G și deține puțin spectru. Este tot mai clar că vor să vândă partea de mobil din România către o altă companie, românească sau nu. Nu știu cum se vor descurca după aceea fără spectru, dar blocuri vor mai fi scoase la licitație și la nevoie poți “închiria” spectrul altui operator, cum s-a mai întâmplat la noi. Practic, Telekom a preferat să aibă registrele contabile atrăgătoare pentru un cumpărător, nu cu o investiție de zeci sau sute de milioane de euro agățată acolo.

Orange și Vodafone sunt all-in pe 5G. Au cumpărat spectru mult, Orange în particular a luat și de pus în debara pentru utilizarea cândva în viitor, este clar că ambele companii au planuri mari în domeniu. Digi lasă impresia că a cumpărat puțin spectru, dar în practică se potrivește cu strategia lor generală. Vor îmbunătăți rețeaua proprie de 5G, va face un pas în sus ca performanță, dar o scalează pe măsura numărului lor de clienți de mobil și adaptat la strategia Digi de a fi un operator mobil low-cost.

Mai important însă decât ce spectru a cumpărat fiecare acum este rezultatul final. Operatorii aveau și înainte diverse blocuri de frecvențe, deci acum au achiziționat în funcție și de ce le lipsea. Tabelul de mai jos de pe site-ul ANCOM este de fapt foarte util pentru situația de ansamblu post-licitație:

Aici se vede de fapt cât de mult spectru a luat Orange, crescând cu vreo 33% cantitatea deținută în fiecare domeniu de frecvențe. Asta le va permite o dezvoltare unitară a rețelei, probabil cu cel mai bun raport de acoperire vs performanță.

Ca să explic pe scurt din nou, 5G este un tip de comunicație, o metodă diferită de a împacheta datele față de 4G sau 3G. Poți comunica prin “metoda 5G” în orice frecvență, nu doar în cele înalte. Este ca o mașină mai rapidă decât altele, dar poate circula pe orice drum, de la străduțe la drumuri județene și autostrăzi. Și sigur că standardele 5G recomandă niște frecvențe înalte, pe principiul “avem o mașină atât de rapidă încât ar fi utilă o autostradă fără limită de viteză pentru ea”, dar poți avea rețea 5G la fel de bine pe 700 MHz ca și pe 3400 MHz și inclusiv mult mai sus, pe frecvențe ce vor fi probabil vândute în România peste câțiva ani.

Între timp, însă, ca în alte tipuri de comunicații, rămâne valabil următorul principiu: frecvențele joase oferă acoperire mare, dar viteză mai mică; frecvențele înalte au acoperire mică, inclusiv cu probleme de indoor coverage, dar oferă rată de transfer mult mai mare.

Așa că, din ce se vede în tabelul de mai sus legat de cantitățile totale de spectrul de după licitație, putem spune la modul foarte general că:

• Orange se dezvoltă pe toate planurile, are frecvențe pentru 5G cu acoperire mare pentru zone în afara orașelor, dar și frecvențe pentru viteză mare, utile în densitatea mare de clienți a unui oraș.
• Vodafone are tot o dezvoltare pe toate planurile, se vede că a cucerit mai multe frecvențe înalte decât medii. Dacă ar fi un equalizer cu trei benzi, zona lor de treble ar fi tare. Asta nu înseamnă că nu vor avea acoperire generală bună, ci doar că va fi ușor inferioară celei Orange sau poate că vor trebui să instaleze mai multe turnuri telecom în teritoriu pentru a oferi semnal de aceeași putere.
• Digi a cumpărat spectru în frecvențele medii din tabel, ceea ce se cam potrivește cu strategia lor de a oferi servicii cu un raport bun performanță-acoperire în zone urbane și rurale dense, dar cu servicii la turație mică în alte părți ale țării.

Este de asemenea foarte posibil ca acestea să nu fie o strategie gândită a priori de operatori. Poate că și Vodafone a dorit să cumpere blocuri în zona 1-3 GHz, dar nu a putut. A fost o licitație, Orange și Digi poate că au oferit bani mai mulți pentru blocuri, Vodafone nu a putut cumpăra nimic. În practică, însă, și asta sună a strategie, de fapt. Undeva s-a luat decizia de a oferi maxim X milioane euro pe un bloc de 1-3 GHz, dar de a oferi maxim Y milioane euro în zona > 3 GHz. Este clar că undeva s-au gândit niște priorități, s-a mers cu ofertă mare pe blocurile care trebuiau câștigate și oferte la noroc pe restul.

Mai puțin Orange, desigur. Când plătești jumătate din totalul licitației, asta cam spune că de fapt s-au dus cu oferte bune pe toate cele trei planuri.

Mai este o șmecherie importantă la mijloc. Blocurile din banda 3400 MHz vor fi date operatorilor în folosință abia la 1 ianuarie 2026. Altfel spus, tot ce-au cumpărat operatorii în >3 GHz va fi utilizabil după 2026. Asta face ca Orange să fie oricum marele câștigător al licitației 5G, luând multe blocuri în domeniul 1-3 GHz, care vor fi activate din ianuarie 2023. Vodafone are un dezavantaj, întrucât au cumpărat doar spectru ce le va fi util după 2026, iar până atunci se vor descurca cu ce aveau deja achiziționat în 3400 MHz, nu și ce au mai adăugat acum.

Acum să vedem cum se vor schimba rețelele telecom în România. Sunt sigur că planurile erau făcute dinainte la nivel hiperlocal, cu planuri pentru unde va fi montat fiecare catarg de antene prin țară. Odată spectrul cumpărat și oficial activat de ANCOM pentru operator, va începe și activarea echipamentelor 5G. Rămân câteva semne de întrebare privind ce furnizori pot fi utilizați în rețelele telecom, Nokia recâștigând abia recent acest drept, dar nu m-ar mira ca o parte din viitoare rețea 5G să fie deja instalată și să aștepte doar apăsarea pe butonul de on/off pentru a fi activată. Altfel spus, începe o perioadă în care vom vedea îmbunătățiri periodice ale serviciilor 5G în România.