State of nwradu – ediția de octombrie 2022

The nwradu is gooda. Sunt mult mai odihnit, am fost chiar și la munte pentru câteva zile pentru relaxare, grătare și mult spălat de vase. În plus, au venit câteva campanii în decurs de câteva zile, ceea ce îmi dă de gândit că probabil nu voi muri de foame până la finalul acestui an.

De ce mai odihnit, în primul rând? Scriam acum o lună despre miracolul de la ora 4 dimineața, când Alice s-a trezit și, până să intervin eu să o adorm la loc, a adormit ea singură. A scâncit un minut în pat, apoi s-a așezat din nou jos și, cu două mieunături de protest, a adormit singură la loc.

Ei bine, de atunci a dormit întotdeauna întreaga noapte, fără ca noi să mai intervenim în vreun fel în scurtele momente de trezire nocturnă. În majoritatea nopților nici măcar nu se mai trezește, doarme de la ora 19 la ora 7:30. În unele nopți are 1-2 episoade în care se trezește, vociferează câteva secunde, se liniștește singură, se așază la loc în pat și adoarme—singură!!!—la loc.

Este magic! Sunt atât de mândru de ea că a trecut așa bine peste momentele când se trezea speriată în beznă, probabil neînțelegând de ce nu mai se află în brațele noastre, iar acum doarme ca un adult. Am dus-o chiar și la munte câteva nopți și acolo, într-un pățuț străin ei, cu așternuturi străine și cu noi în cameră, a dormit la fel de bine și s-a culcat singură în momentele de trezire.

Acum este pe finalul unui salt mental, saltul 9 conform Wonder Weeks. Nu am observat însă mari schimbări în comportamentul ei, nu a fost un salt care să ne pună probleme.

Faptul că a început să doarmă toată noaptea a avut un impact mai mare decât mă așteptam asupra mea și a Matildei. După o săptămână de dormit câte o noapte întreagă, eram amândoi odihniți, plini de energie, mai voioși, mai plini de chef de viață, de ieșit pe afară, de făcut ordine în debara șamd. Uimitor cum se leagă lucrurile când totul merge bine.

Am și moțat-o la început de octombrie. Eu nici nu știam de obiceiul acesta cu tăiat o bucată de păr și ales obiecte de pe o tavă până ce nu am început să fiu înconjurat de copii în bula mea. Se pare însă că și noi am făcut asta în copilărie.

Acum și cu Alice. Am organizat treaba asta la Hard Rock Cafe și o să scriu mai pe larg de prețuri și ce alți furnizori au fost implicați, dar jos pălăria pentru HRC. Au avut preturi mai bune decât majoritatea localurilor contactate de noi pentru o rezervare de 20 de persoane, sunt profesioniști pe bucătărie și adus rapid la masă orice băutură comandată. A fost foarte bine.

Nu i-am rupt turtă (sau colac, whatever) în cap, #cumcicăseface, pentru că ni s-a părut o risipă de mâncare. Nu l-ar fi mâncat nimeni după aceea.

Alice a și răcit în ultimele 30 de zile. O răceală simplă, fără febră, era în continuare veselă și jucăușă, dar tot i-a curs nasul vreo 9 zile și am rezolvat asta de 3-4 ori pe zi cu Batista Bebelușului conectată la aspirator, singurul instrument care chiar eliberează nasul bebelușilor. Ce m-a uimit este durată. 9 zile, frăție, pentru ceva foarte subțire în simptome.

Ca semnalmente, Alice are vreo 76 cm înălțime și aproape 9 kg. Pediatra ne-a spus că este ușor sub medie ca greutate, să o hrănim cu mai multe făinoase și brânzeturi. Așa facem, că îi plac. Încă nu a mers pe picioarele ei, dar a început să urce scări de-a bușilea și face asta cu mult talent.

La munte: am fost la Carpathian Log Home, o pensiune în zona Bran cu 5 dormitoare și 5 băi. Am fost în grup mare, 5 familii cu 4 copii, așa că a fost haosul de rigoare. Am fost din nou mândru de Alice și de restul copiilor pentru că s-au jucat frumos împreună, fără certuri, fără drame. Alice pare tot mai sociabilă și s-a obișnuit mult mai bine să aibă alți oameni în preajma ei.

A fost relaxant și pentru noi, deși în multe persoane practic ai mereu de lucrat la ceva pe acolo. Nici mașina de spălat vase nu face față, că non-stop sunt pahare sau farfurii de spălat.

M-am jucat cu telefonul mobil pe acolo și am făcut clipul de mai jos, filmat prin împrejurimile pensiunii pe unde mai ieșeam ziua la plimbare. Am prins exact sezonul cu frunze galbene și peisaje de toamnă, dar vreme călduroasă-ish.

În plan bloggeristic nu pot să zic că am făcut foarte multe. Am foarte multe planuri, de multă vreme, dar le pun greu în practică. Lista de “subiecte bune de articole” crește mai repede decât șterg din ea. Tot vreau să comentez mai mult pe blog sau să revin pe Twitter.

De multă vreme vreau să fac un articol cu ce gadgeturi, mobiliar și alte treburi ne-au fost utile (sau nu) în primul an cu Alice. Sunt sigur că le-ar fi de folos multor celor ce așteaptă un copil. În jurul meu pare că toți oamenii de vârsta mea au acum copii. În ultima lună inclusiv m-am întâlnit cu un cititor în parc, eu filmam review-ul la Hero11 și el plimba în ham un bebeluș de aproape 6 luni. Mi-a spus că articolele state of nwradu îi dau speranță că viața cu copilul se va îmbunătăți – și așa și este, lucrurile se așază tot mai mult în jurul vârstei de un an, chiar dacă abia pe la 18 ani vor redeveni simple, vorba glumelor.

Am și niște review-uri de scris. Un ceas Garmin și unul Samsung, că de testat sunt deja testate, plus un telefon mobil. Am cerut eu la teste o cameră Sony ZV-E10 și un FX30, poate le primesc. După aceea, însă, voi face niște modificări în review-uri. Planul meu este să tai la minim ce testez, adică să mai accept doar dispozitive cu adevărat interesante (pentru mine, dar prin extensie pentru mulți alții).

Pe telefoane mobile deja mă gândesc să fac doar comparații foto. Review-uri complete de telefoane fac mulți și le fac mult mai în detaliu decât mine, așa că mă gândesc să nu mai fac review-uri clasice pentru telefoane mobile, ci comparații și analize detaliate a camerelor lor foto, că de fapt pe mine și pe mulți alții cam asta ne interesează. Trăim vremurile când aproape orice telefon este bine construit, performanța chipsetului este deja cunoscută, autonomia bateriei cam la fel, însă pe camere foto apar diverse tehnologii sau șmecherii software. O să văd dacă-mi iese acest plan.

N-am mai avut timp să filmez pentru YouTube. Înainte făceam cam pentru orice review și un clip video de YouTube, dar n-am mai avut timp de asta. Aș vrea să public mai des pe YT nu doar prezentări de produse, ci mai degrabă conținut de genul “părerea mea despre ceva, pe video”. Mă refer acum la ambele canale, tehnologie și personal, pentru că de 1-2 ori pe săptămână sigur găsesc ceva ce să se preteze pentru fiecare dintre ele.

Poate îmi iese și asta. M-am abonat între timp la Epidemic Sound pentru muzică de pus în video. Am folosit un cod de reducere de la Matti Haapoja pentru 50% reducere pe un an, bun deal-ul.

Am fost la Webstock. M-am simțit ca un dinozaur.

Am tuns pisicile. Lăsau iarăși prea multă blană prin casă, iar Alice se târăște peste tot.

Am fost la rafting pe râul Buzău, o experiență inedită și pe care aș vrea să o repet cu Matilda poate chiar în anul următor. Trezit la 2 noaptea, plecat la 3, la ora 7 eram în barcă pe 5 grade Celsius și în costum de neopren, apoi dat la vâsle timp de 2 ore și jumătate. A fost foarte mișto! O să scriu mai pe larg despre asta.

În București, într-o seară am putut să o lăsăm pe Alice cu părinții Matildei, care erau în vizită, așa că noi am ieșit seara în oraș… la băut. Am fost la barul Fix Me a Drink din Palatul Universul, unde în acea perioadă aveau doar cocktailuri cu vermut. Am băut câte două și apoi am plecat pe trei cărări… către alt bar. Ne-am dus la Origo, unde seara au cocktailuri și mai bune, pentru încă un rând. Doar o shaorma de noapte ne-a lipsit, dar acum suntem oameni serioși și nu mai mâncăm după ora 19-20.

Am terminat de băut un whisky Glenmorangie 10 ani. N-am apucat să-l filmez pentru Whisky Show. L-a desfăcut Matilda pentru invitați, l-am terminat apoi la munte. A fost bunicel, dar nu memorabil și data viitoare aș cumpăra altă sticlă, că sunt multe de încercat. Am remarcat însă un Glenmorangie The Accord pe Finestore, care a fost maturat și în butoaie de sherry, iar din experiența mea toate whisky-urile cu astfel de finish sunt plăcute, gustoase.

Am mâncat triplu-cheeseburger de la McDonald’s. Este bun și sățios, dar cam uscat. Mie îmi place mult dublu-cheeseburgerul de la McD, are gust de carne și brânză, dar triplul parcă este prea uscat, trebuie să salivezi mult când îl mănânci ca să nu se facă boț în gură.

Vita wagyu a fost singura memorabilă din ultima lună. Să o încercați cândva. Am mai gătit acasă niște oklahoma burgers, un fel de smashburger cu ceapă deasupra, foarte bună rețeta, dar nu ceva nou pentru noi.

Am mers la Cafeneaua Veche 9 din Centrul Vechi. Am crezut că-i cafenea și atât. Am descoperit poate cel mai bun restaurant din Centrul Vechi, frumos decorat în interior, cu preparate gustoase și prețuri care nu sar calul. Vom mai reveni.

La Hard Rock Cafe, cu o săptămână înainte de moțarea lui Alice, am fost cu Matilda și am împărțit o porție de nachos și apoi un hot fudge sundae, care este frișcă și înghețată pusă peste negresă caldă, o combinație foarte bună și servită într-o cupă atât de mare încât ar ajunge și la trei persoane, nu două. O combinație bună, în special cu niște cocktailuri aruncate în ecuațiune.

Cu o zi înainte să scriu acest articol am mâncat o pizza excelentă la Antica Pizza din Piața Amzei, pe str Christian Tell lângă cofetăria OhLaLa. Una dintre cele mai gustoase din București. Cu siguranță voi mai reveni sau comanda de acolo. Am mâncat o Contadina și Un po di spanachi și au fost excelente.

Știți pe Regina Elisabeta unde este berăria Gambrinus, la parterul Hotelului Cișmigiu? După ea am văzut că s-a mai făcut un bar, tot al lor, dar arată foarte modern, cu ciment dezgolit și metal, bere Kozel și burgeri ce păreau apetisanți. Probabil va fi următoarea noastră destinație.

M-am uitat la Selling the OC. Multe femei decoltate care se ceartă non-stop. Par a avea o viața plină, dar tot se ceartă din orice, în special “for disrespecting me”.

Am mai văzut și She-Hulk, este mediocru, uneori amuzant, și The Sandman, care are și bune și rele. Mă uit la Andor.

Am văzut Chef’s Table: Pizza și mi s-au părut uimitoare poveștile bucătarilor din documentar și câtă muncă este necesară pentru a ajunge la nivelul de top în orice domeniu, inclusiv cel de făcut pizza.

N-am mai jucat nimic. N-am avut timp nici pentru Open Transport Tycoon, plăcerea mea secretă pe laptop, unde mai construiesc uneori stații și trenuri când am câteva minute. Vreau să mai reîncep Flight Simulator, a primit tot felul de update-uri bune. Timp să fie!