Sunt sătul de discuțiile despre cât de scump este litoralul nostru

În fiecare an sunt inevitabilele discuții despre cât de scump este litoralul nostru. Ai zice că după o vreme oamenii înțeleg că este scump și nu se mai revoltă periodic din acest motiv, că doar omul este dotat cu memorie pe termen lung. Dar nu, în fiecare an este subiect de indignare.

Haideți să vă spun eu adevărul suprem, că desigur că îl dețin: litoralul românesc nu va fi niciodată ieftin! Never!

Asta este realitatea. Aș vrea ca oamenii să o accepte și să discute mai degrabă despre cum poate fi îmbunătățit în alte aspecte litoralul românesc, nu doar la preț.

De ce este scump? Sunt foarte mulți factori la mijloc. Enumăr câțiva legați de costuri, în ordine aleatoare.

Spațiul este limitat. Majoritatea stațiunilor erau deja construite, deci spațiul pentru hoteluri și restaurante este limitat și deci scump. Nu avem sute de kilometri de litoral, nici zeci de insule. Avem vreo 7 stațiuni în jurul cărora se întâmplă totul.

Majoritatea hotelurilor sunt vechi. Renovarea lor costă. Costurile renovării se amortizează în câțiva ani din prețul de cazare. Nu ne putem compara cu țări care abia în anii recenți și-au clădit stațiuni turistice pe terenuri goale.

Chiria spațiilor comerciale este foarte mare. Aici e o discuție lungă, majoritatea spațiilor s-au împărțit pe relații, iar cei care le-au luat le închiriază mai departe scump. Nu le pasă că un local supraviețuiește un sezon sau două. Se găsește altul care să închirieze spațiul și să încerce și el o tavernă.

Mazăre a distrus de fapt Mamaia și Constanța. Banii din șpăgi se recuperează până la urmă de la turiști.  Toate aplauzele pentru care alegorice și “Mamaia destinație de clubbing admirată și de străini” se opresc când descoperi că oamenii ăia vor să și mănânce apoi ceva normal.

Restul stațiunilor au trebuit să treacă și ele de la stat spre privat. Procesul acesta n-a funcționat niciodată bine în România.

Salariile au crescut constant. În practică, nici nu mai găsești oameni, deci cei buni trebui păstrați cu salarii și mai mari. A fost o emisiune la radio bună acum vreun an, cred că am pus link și aici cândva, în care spunea un cârciumar că nu poți schimba lunar bucătarul, că durează să-și intre în mână, să învețe niște rețete șamd. Oarecum similar și cu ospătarii. Unul bun, care te convinge să iei și un orez la friptură, că merge bine, sau care-ți vinde în plus un cocktail pentru că știe să vrăjească clientul, se ține cu bani mulți.

Apoi intervine faptul că sezonul este scurt în România. Uitați-vă la Grecia sau Bulgaria sau Turcia, acolo se merge la mare și de Revelion. Sezonul oficial începe prin luna mai și se termină cu senior travel prin octombrie.

Comercianții își fac deci un calcul. Adună toate costurile și adaugă și un profit. Împart valoarea obținută la numărul de beri vândute pe sezon sau la numărul de camere închiriate sau la numărul de pizza vândute. De acolo iese prețul din meniu, iar acesta este și va fi mereu mare și în defavoarea clientului.

Mitul “toți sunt țepari, de fapt marja de profit este uriașă pentru că vor să-și ia limuzină încă din primul an”: de acord că sunt și mulți țepari în zonă, dar să zici că toți sunt așa? Să zici că doar românii vor BMW după un an, în timp ce alte popoare nu vor, că alții sunt ok cu gândul că peste 20 de ani își vor lua mașină, este o exagerare. Nu s-a inventat dorința de îmbogățire aici și nu s-a răsturnat găleata cu altruism doar la alții.

Dacă cineva chiar crede asta, însă, păi are acum ocazia să revoluționeze litoralul românesc! Să-și facă acolo un restaurant, să bage doar 5% marjă de profit și gata, va fi mereu plin ochi de clienți! Cum de nu s-a gândit nimeni până acum la asta? /sarcasm

În practică, se observă însă o consolidare a business-urilor. Încep să rămână doar cele care fac parte din lanțuri mai mari de localuri sau hoteluri, adică unele construite cu business plan în față, cu costuri supravegheate, cu o constanță a calității.  Încet-încet, ca și în Centrul Vechi din București, rămân doar cei puși pe treabă serioasă.

Să nu credeți că iau apărarea prețurilor mari de pe litoralul nostru. Nu, situația este fucked up. A ajuns așa din prea mulți ani de guvernare PSD, din lipsă de strategie turistică, din corupție prea multă, din decizii greșite care au lăsat stațiunile în paragină sau au transformat Mamaia în beton peste beton, în timp ce celelalte stațiuni au fost lăsate în paragină.

La propriu o mână de oameni a distrus litoralul românesc. A făcut imposibil ca, acolo unde acesta încă supraviețuiește, să fie și prețuri decente.

Nu iau apărarea prețurilor mari, dar le înțeleg originea. Și dacă este cea pe care am expus-o eu mai sus, atunci nici nu vor scădea. Nu au cum.

Știu că mulți zic că ar trebui să nu mai meargă nimeni pe litoral, ca să dea faliment totul și să se reclădească ceva bun. Când a funcționat vreodată metoda asta? În practică, dacă nu vor mai fi turiști, o parte din litoral va rămâne în paragină. Din paragină este greu de ieșit, vedeți cum arată acum stațiunile dinspre sud, dar mai important este că se va putea ieși doar cu prețuri în continuare mari.

Ce cred eu că se va întâmpla în anii următori:

Românii se vor reorienta tot mai mult spre alte țări. Nu-i nici o rușine în asta. Poți cere naționalism și “cumpără românește” când alegerile sunt similare sau doar puțin diferite și atunci se justifică să iei un “made in România”. Momentan diferența de preț este foarte mare în favoarea litoralului din Grecia, Turcia sau Bulgaria, când calculezi cât dai vs cât primești. Pe termen lung ar putea fi chiar bine dacă tot mai mulți români vor vedea ce primesc în străinătate și vor începe să ceară și aici aceleași condiții.

Litoralul românesc va rămâne doar pentru turism de weekend. De ce? Pentru că este accesibil, este la doar 3 ore de București și alte orașe mari. Nu te duci în Thassos sau în Costa Brava pentru 2 zile la mare. Litoralul nostru este bun pentru mers în grup pe A2 sau cu trenul, băut bere, distracție noaptea pe unde se poate, dormit până târziu a doua zi, repeat și apoi acasă. Turismul adevărat duduie cu restaurante pitorești, baruri de cocktailuri, vizite la obiective turistice din zonă, bani cheltuiți pe suveniruri și alte activități specifice. La noi nu-i cazul, litoralul românesc va fi locul unde te cazezi la airbnb și mănânci de la autoservire sau din Lidl, ținând totul turat la minim că și așa te usucă de bani.

În rest, aeroportul este aproape, lumea întreagă ne este deschisă, Grecia, Bulgaria și Turcia sunt foarte accesibile. Mai departe? Păi TAROM și acum Wizz Air zboară în Maldive. Nu s-a dat vreo lege care să te forțeze să mănânci pizza la 80 de lei pe litoralul nostru, ba din contră, există libertate mai mare de alegere și posibilități mai multe decât oricând în trecut.