Mi-am făcut ordine 1S pe birou și am păstrat doar ceea ce folosesc des în fiecare zi

Ieri dimineață m-am enervat pe câte mărunțișuri inutile adunasem pe birou și am decis să nu mai păstrez pe el decât ceea ce folosesc zilnic.

Am auzit cândva de o metodă japoneză de organizare a locului de muncă: păstrezi în jurul tău doar ceea ce folosești în acel moment. Orice altceva are un loc clar de depozitare. Ai nevoie de o unealtă? O iei de acolo și ți-o aduci pe masa de lucru. Nu mai ai nevoie de ea? O duci la locul ei.

Conceptul este parte din metodologia 5S, se pare. Este chiar primul S de acolo, sushi “sortare”.

De-a lungul timpului am cunoscut oameni de ambele tipuri. Am văzut birouri sau bancuri de lucru pe care era un talmeș-balmeș de obiecte sau unelte și, când respectivul om avea nevoie de ceva, urma mereu o perioadă de răscolire prin mormanul de mărunțișuri până când ajungea la ținta sa. Am văzut și extrema cealaltă, exact definiția din 5S, oameni care aveau totul bine organizat și etichetat, spațiul lor de lucru era liber și își luau pe el doar ceea ce le era necesar pe moment. A doua metodă mi s-a părut mereu mai bună.

Treaba asta se folosește de obicei prin fabrici sau service-uri. Îți aduci în jurul tău exact uneltele necesare task-ului de moment, nu tot ce deții în viață. Dacă ai nevoie doar de șurubelnița în cruce și un clește, adu-le doar pe acestea, nu toată trusa de scule. În acest mod, găsești mai ușor unealta potrivită în jurul tău, te enervezi mai puțin, nu rătăcești piese sau obiecte, termini mai repede munca.

Sunt sigur că ați văzut si voi oameni răscolind pe biroul lor sau în vreo trusă de scule sau prin dosare sau printr-o cutie mare* #cudetoate și înjurând că nu găsesc ceea ce le trebuie. Este o scenă clasică.

Acum să nu vă imaginați că pe birou aveam un morman de lucruri inutile, că nu sunt hoarder (decât puțin). Aveam însă un mic trepied de telefon rămas aici de la un Short de vineri, încărcătorul unui laptop pe care-l testez, dar care se găsește în altă cameră, niște bonuri fiscale, microfoanele pe care le-am încărcat recent și nu le-am dus la locul lor, niște pliante de la apartament și un catalog Mega Image vechi (păstrat pentru niște rețete mișto, dar nu am găsit niciodată timp pentru ele, așa că la revedere), două bloc-notes, două perechi de căști, joystick-ul de MS Flight Simulator, cablul USB-C care a venit în cutia lui S22 Ultra și cu care nu am ce face, că-l folosesc pe cel vechi, niște Advil, cutiile a două telefoane pe care le testez acum, o cutiuță care era o amintire plăcută, dar fără un scop practic, niște post-it-uri pe care nu le-am folosit de fapt niciodată, un pix cu care scriu foarte rar și alte asemenea lucruri.

Să fac ordine și să înlătur de pe birou tot ce nu-mi trebuie a fost banal de simplu. Am terminat în 5 minute totul, mult mai rapid decât credeam eu că va fi. Joystick-ul s-a retras într-un dulap, o să-l scot de acolo când va fi nevoie de el. Trepiedul și cablul s-au dus în cutia cu accesorii foto-video, medicamentele în cutia cu medicamente, cutiile telefoanelor la test le-am pus în debara, că voi avea nevoie de ele doar când trimit înapoi telefoanele.

Am ținut aici singura pereche de căști pe care o folosesc și am agățat-o de unitatea PC-ului cu un cârlig (IKEA vinde o mulțime de tipuri de cârlige, am luat cândva mai multe tipuri). Am dus în punga de reciclare toate hârtiile inutile de pe birou.

Acum am în fața mea tastatura, mouse-ul și monitorul. În stânga am un pachet de șervețele (îmi mai curge din gură, mai suflu nasul, mai vomită Alice pe mine etc), sticla mea cu apă și un încărcător wireless. În dreapta am iPad-ul și S22-ul pus peste acesta, un powercube cu cablul ascuns pe sub birou și un cablu USB care stă și el ascuns sub birou, agățat cu o agrafă. Mai am ceasul, dacă nu-i la mână, și baby monitorul la care mă uit când doarme Alice ca să vedem dacă nu se rotește dubios.

That’s it. Curat și gol în 5 minute. Am renunțat și la două mousepad-uri bunicele pe care le aveam pe birou. Alunecă mai bine mouse-ul pe ele decât pe lemn (al doilea era folosit ca suport moale pentru telefon și altele), dar erau prea multe culori și forme și nu se potriveau vizual.

Știți care am descoperit că este principalul avantaj după acest puseu de minimalism și 1S? Mă bucură pe mine vizual ordinea de acum. Mă simt mai încântat, iar biroul pare mai larg și mai aerisit. Înainte priveam uneori toate obiectele în plus de pe el și mă gândeam “băi, ce naiba sunt toate astea?” sau “aoleu, trebuie să fac ordine aici!” și asta îmi aducea stres suplimentar. It did not bring joy, cum ar spune Marie Kondo, deși metoda ei de curățenie nu are legătură cu ce-am făcut eu.

Și pisica este mai fericită, acum se poate lăfăi în mult mai multe locuri pe birou, nu doar peste tastatura mea.

Acum dificultatea va fi să păstrez această curățenie pe birou. În cel mai rău caz, însă, pot să fac din nou ordine la fiecare câteva zile, încurajat de faptul că am văzut că durează mai puțin de 5 minute. Și în curând masa din bucătărie va avea aceeași soartă, că s-au adunat și pe acolo niște lucruri inutile.

Concluzia este că vă recomand tuturor să faceți așa ceva. Dacă nu folosiți des ceva, atunci poate sta depozitat în altă parte, în debara, în vreun dulap, în sertarele de sub birou. Durează mai puțin de 5 minute să sortați și aranjați totul, apoi vă veți simți mult mai bine.

*Problema unei cutii mari cu de toate tipurile de obiecte mărunte aruncate în ea se rezolvă simplu: se înlocuiește cu mai multe cutii de dimensiuni mai mici și eventual transparente. Asta permite să grupați obiectele pe categorii (electrice, șuruburi etc) și să răscoliți mai ușor prin ele la nevoie, că sunt mici și ușor de parcurs.