S-a mai terminat o Olimpiadă și acum sunt reluări bune pe YouTube și fotografii excelente

S-a terminat Olimpiada. M-am uitat la ea mai puțin decât aș fi vrut pentru că am fost o săptămână în Munchen și acolo n-am deschis televizorul. Am ratat astfel majoritatea atletismului, care sunt problemele mele preferate (ce ironie).

Vestea bună este că pe canalul oficial olimpic de YouTube au publicat majoritatea finalelor. Iat-o mai jos pe cea de la 100 metri bărbați, unde un italian a scris istorie. Nu știam că italienii sunt așa buni la alergare, tot ei câștigând și ștafeta:

Găsiți multe acolo, dacă vreți să revedeți.

Ce-am mai reținut? Că sportul românesc stă foarte slab. Reușita atleților noștri care au luat medalii mi se pare deja miraculoasă, având în vedere condițiile din țară.

Am auzit ieri la radio o explicație despre asta. Vorbea corespondentul de la Tokyo al Gazetei Sportului și opinia sa era că rezultatele slabe vin din faptul că românii în general nu fac sport. Tind să-i dau dreptate. Înainte de baze sportive și investiție din partea statului în sportivi de carieră, întâi trebuie ca oamenii de rând să facă mai mult sport. Dacă mulți tineri fac sport de diverse feluri, inevitabil din mijlocul lor vor fi remarcate talentele adevărate și aceștia vor avea ocazia de a fi propulsați spre concursuri naționale, europene șamd.

Mi-a părut rău să văd că nu au fost români la probele moderne de escaladă, skateboard, BMX șamd. În extrema cealaltă, Vlad Dascălu, care a luat locul 7 la mountain bike, este un exemplu foarte bun. Și înainte să ziceți că locul 7 nu-i mare scofală, că nu vine cu medalie, să conștientizăm totuși că omul este al 7-lea cel mai bun din lume la disciplina sa. Eu aș fi super mândru și încântat să fiu și în top 100 mondial în lume la ceva, chit că ar fi vorba de preparat omlete.

România a încheiat cu trei medalii la canotaj și una la scrimă. La canotaj am luat aurul la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), argint la dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă), argint la patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari). La spadă a dus argintul Ana-Maria Popescu. Felicitări!

Mi-a părut rău să văd olimpiada fără spectatori. Pare cumva ciudat ca sportivii să evolueze singuri, dar asta e situația.

Cea mai mare și mișto colecție de fotografii de la Olimpiadă este pe CNN. Uitați-vă la ele, sunt câteva remarcabile. Mi-a rămas în minte una cu luptătorul american Gable Stevenson, medaliat cu aur, numit Gable după un alt luptător de renume din anii 1970, Dan Gable. Și iată că și pe Gable Stevenson probabil l-au împins părinții spre lupte, dar s-a și dovedit cel mai bun din lume.

Mai este o altă fotografie cu Annika Schleu din Germania, plângând pe cal la pentatlon. Conducea clasamentul după 2 runde din cele 5 ale pentatlonului. Apoi a venit proba de sărituri cu calul. Caii se alocă sportivilor prin tragere la sorți la această probă, nu vin cu ei de acasă. Calul ei nu a vrut să sară.

O altă fotografie arată o sportivă americană punând medalia de aur la gâtul antrenorului ei, care-i este și tată. În altă fotografie, o înotătoare ia o sticlă de apă în timp ce înoată la 10 km open water.