Statistici: centura de siguranță vs decese în accidente rutiere; vânzări de țigări vs decese de cancer pulmonar

Pe principiul datele sunt frumoase și îți arată în mod convingător corelații, iată două exemple.

47% dintre persoanele decedate în accidente rutiere în SUA nu purtau centură de siguranță.

Rata de purtare a centurii de siguranță în SUA a fost de 90,3% în 2020. Deși doar 10% dintre persoane nu poartă centură, ei reprezintă 47% din victimele decedate în accidente. Altfel spus, în accidente nu se moare indiferent dacă ai sau nu centura, că altfel și victimele ar fi fost tot 90,3% cu centură și 9,7% fără.

NHTSA-ul face niște statistici mai avansate. Centura a salvat un număr estimat de 14.955 vieți în 2017. Alți 2.549 ar fi trăit dacă ar fi purtat centură. 55% dintre cei morți în timpul nopții în 2019 nu purtau centura de siguranță.

Și mai sunt și altele, iar NHTSA le pune într-o pagină frumos făcută, cu întrebări și răspunsuri, lămuriri despre airbag-uri șamd, o campanie simplă și eficientă pentru purtat centura de siguranță.

Mai jos vedeți graficul vânzărilor de țigări în SUA suprapus cu cel al deceselor de cancer pulmonar. Graficele sunt practic identice, dar vârfurile lor sunt decalate cu vreo 25 de ani. N-am văzut niciodată o dovadă mai bună a legăturii dintre cele două. Făcut de Our World in Data.

Decalajul foarte mare arată, de asemenea, foarte multe lucruri. Arată de ce o măsură de limitare a fumatului, prin diverse forme, este cu bătaie foarte lungă. Arată și de ce efectele fumatului sunt greu de studiat, că ai nevoie de foarte mulți ani pentru a vedea impactul său.

Mai arată și de ce foarte mulți fumători spun că fumează de mulți ani și n-au nimic. Păi nu au, dar stai să treacă totuși vreo 30 de ani înainte de a da verdictul final, că probabil același decalaj apare și dacă punem graficul bolilor de inimă, rinichi, plămâni și altele, nu direct cancer.

În caz că vă întrebați cum stă România, există în linkul de mai sus un grafic ce compară decesele premature cauzate de fumat din 1990 cu cele din 2017. România a scăzut de la 162 la 111 per suta de mii de locuitori. Nu știu exact cât de relevante sunt însă datele din 1990 în țara noastră, care era accesul la țigarete în perioada comunistă și cum măsura statul român pe atunci astfel de boli.

De asemenea, România are cam 30% fumători. Ponderea este mult mai mare decât media în țările cu venit mare, mediu și mic. De obicei cetățenii țărilor high-income au mai mare grijă de sănătatea lor, fac mai mult sport, mănâncă mai sănătos, evită dependența de nicotină pentru că au acces la alte plăceri ale vieții sau simt că au mai multe de pierdut în caz de boală. România întrece însă și alte țări cu venituri mici, inclusiv cele sub-sahariene. Puteți să vă jucați cu diverse grafice: procentul fumătorilor în fiecare țară și vânzările de țigări.

Statisticile pot fi utile în orice domeniu. Trebuie doar prelucrate datele și puse în context și explicată semnificația lor. Mi-ar plăcea ca și Institutul Național de Statistică să facă asta mai des și pe înțelesul oamenilor.