Ce este un stablecoin? De ce oferă PayU plăți cu așa ceva? Astea sunt întrebări bune fără răspuns din presă

PayU a anunțat ieri o colaborare cu Celo, o companie din domeniul criptomonedelor, și că astfel va oferi opțiuni de plată cu stablecoin comercianților clienți PayU care își doresc asta.

E ok dacă n-ați înțeles mare lucru din fraza asta. Despre asta este vorba mai jos.

M-am uitat cum a tratat presa din România acest anunț, care mie mi se pare de importanță 2 sau 3 pe o scară de 5. Criptomonedele sunt un subiect popular zilele acesta și există un interes mare pentru ele în rândul oamenilor obișnuiți. Pe piața noastră nu au fost mari încercări de a implementa plata cu așa ceva, iar știrea că PayU își udă degetele în acest domeniu, ei având un portofoliu foarte mare de clienți comercianți în multe țări (50 de țări, 450.000 sau 300.000 de comercianți, depinde ce paragraf al comunicatului de presă citești), ar fi deci importantă. La un nivel minim, măcar ar arăta oamenilor că există și utilizări pentru astfel de monede.

Și am citit vreo 8 articole despre acest anunț, ce mi-a scos Google în față. Publicații mari, în general. Eh, cum credeți că au acoperit subiectul? Copy paste din comunicat și asta a fost tot. S-a tratat subiectul, succes pe linie! Un redactor a dat +1 la norma zilnică de articole. În unele cazuri poate s-au luat și bani pentru acest copy/paste, că multe publicații (și bloguri/site-uri independente, de altfel) au tot felul de scheme de tipul “x euro pentru y comunicate publicate”.

Copy paste. Muncă de 20 de minute cu tot cu pus o fotografie, scris textul pentru cross-promos și ce-o mai fi cazul.

Eu am considerat mereu că treaba presei sau bloggerilor de profil este să explice în limbaj normal un comunicat de presă complicat, poate dintr-un domeniu mai abstract sau de nișă al economiei și industriei. Că altfel, ce rost mai are toată treaba, nu?

În alte țări, din ce-am observat eu, se mai întâmplă asta. Au și ei partea lor de site-uri copy paste, făcute doar pentru Google și afișări și reclame din două în două paragrafe, dar publicațiile de top sunt în top dintr-un motiv bun: articole care te informează cu adevărat, care îți explică lucrurile.

Un asemenea subiect ar fi fost tratat cu porțiunile de copy paste de rigoare, dar între ele s-ar fi explicat termenii. Ce-i un stablecoin; ce sunt Celo, cUSD, poate băgat și Tether în discuție; de ce există stablecoins; de ce ai vrea să plătești cu așa ceva.

Astfel de informații sunt accesibile doar dacă cunoști domeniul respectiv, iar pentru asta există de obicei un redactor care este la curent cu această mâncare de pește și poate nuanța corespunzător un astfel de articol, nu doar așteaptă să dea copy paste la un nou comunicat primit în inbox. Nu s-a întâmplat acum.

Sistemul se auto-perpetuează însă pentru că este facil pentru toată lumea. PR-ul care trimite comunicatul îl vede publicat și raportează 10 apariții. Redactorul zice mersi că dă copy paste și a mai făcut un articol din norma zilnică. Patronul zice mersi că poate ia niște cenți din cele 7-8 reclame afișate pe toate părțile. Singurul care muncește cu adevărat în acest lanț este omul care face comunicatul de presă, că acolo e cu aprobări și regândit de 3 ori exprimarea și ales cuvintele potrivite (sau cel puțin așa este la companiile mari și pe subiecte care chiar contează). Toți restul din lanț îl pasează mai departe și… atât, nu se gândește nimeni dacă a și folosit cuiva. Biți, energie, telefoane, ore-om consumate pentru foarte puține rezultate concrete și plus-valoare în lumea largă, la final.

Ca să nu ziceți că plecați fără să aflați ceva poate nou:

Stablecoin = o monedă digitală a cărei valoare este legată strict de a unei monede reale. Tether este cea mai cunoscută, este a treia în lume după capitalizare, iar 1 Tether = 1 dolar american. Întotdeauna. USD Coin, Binance USD, TerraUSD, TrueUSD și altele valorează tot fix un dolar american fiecare. cUSD-ul făcut de Celo este un alt exemplu. Sunt și altele care au fix aceeași valoare precum aurul sau whatever, că oricine poate inventa una.

De ce să deții stablecoins? Cel mai uzual motiv este că vrei să deții monede digitale, cu avantajele lor de descentralizare și self-banking și anonimitate, dar fără dezavantajele legate de volatilitatea foarte puternică pe care o au bitcoin și restul monedelor digitale uzuale.

Dacă ai 1 milion de dolari, este oarecum obligatoriu să-l ții în bancă, ceea ce înseamnă comisioane și monitorizare și date despre clienți. Poți în schimb să-i transformi în 1 milion de Tether, pe care nimeni nu va ști că-i ai, iar peste niște ani tot 1 milion de dolari ai de fapt. Dacă ai putea și să plătești direct cu Tether (sau cUSD de la Celo, ca în subiectul discuției), cu atât mai bine!

Care-i problema cu stablecoins? Eh, sunt mai multe. Una este că, în practică, nu prea au acoperire reală. Adică sunt 61,8 miliarde de Tether în circulație, dar are compania din spatele acesteia monede 61,8 miliarde de dolari reali în cont, pentru a-i acoperi?

Nu are. În practică, eu pot vinde 1 Tether pentru 1 dolar deoarece este undeva în lume o altă persoană care dorește mai mulți Tether și îmi dă 1 dolar în schimbul fiecăruia. Dacă însă mâine toți posesorii de Tether ar vrea să vândă deținerile lor, n-ar avea cine să le dea acești bani. În realitate, situația nu este foarte diferită de lichiditățile unor bănci. La fel de bine de poți întreba dacă Banca Națională a României are cu ce să acopere toți leii care sunt acum în circulație. Probabil că nu. În timp ce economia clasică are însă tot felul de legi și asigurări și limitări care o guvernează tocmai pentru a preveni astfel de situații, criptomonedele stablecoin… nu au. Sau au pe măsura mărimii și puterii companiei din spatele lor.

De ce s-a băgat PayU pe stablecoins? Pentru că au volatilitate mică. Practic ei au investit în întreg sistemul de management al schimburilor comerciale cu stablecoins (wallet-uri, interfețe, securizare, blockchain șamd), dar apoi, dacă primesc în cont 1 dolar sau 1 cUSD, e cam același lucru pentru ei.

Ca analogie, să zicem că cineva trebuie să-mi dea 10 euro în schimbul unei lanterne. Persoana respectivă îmi spune “bă, eu n-am dolari, dar îți pot da 20 de leva bulgărești”. Eu mă uit pe cursul valutar și văd că este cam același lucru, 1 euro = 2 leva sau pe acolo. Dacă am și tot ce-mi trebuie ca să folosesc mai departe acei leva (poate cumpăr ceva din Bulgaria după aceea sau am alți oameni care vor leva de la mine), o să accept. Dacă este un deranj prea mare să am și leva în cont, o să zic “nu, eu accept doar euro”. Și crispy strips, aș accepta și asta.

De ce CELO și nu altă monedă/companie? Nu știu. Asta ține de înțelegerile dintre ei, termenii contractelor, discount-uri, riscuri de piață șamd. Celo este o companie cu reputație bună și care colaborează cu multe instituții financiare și alte companii pentru diverse scopuri.

Ce înseamnă asta pentru noi? Cam nimic. PayU este un jucător mare în lume, aparține companiei Naspers. Cam toate companiile mari încercă acum și apa criptomonedelor. În afara cazului în care aveți stablecoins (de-ale lui Celo, adică) sau schimbați alte criptomonede în așa ceva, nu ar trebui să vă pese. Iar dacă aveți, trebuie oricum să așteptați ca și comercianții înrolați la PayU să accepte noile opțiuni de plată. Nu cred că în buzunarul lor vor intra cUSD, ci probabil PayU le va face conversia și le va da bani clasici, dar bănuiesc că oricum trebuie să accepte noutățile și să scrie mare pe site “la noi poți plăti și cu stablecoins!”

A mai fost un push prin 2018 pe piața noastră cu acceptarea plăților în Bitcoin. N-a ajuns nicăieri, majoritatea magazinelor care anunțaseră asta au renunțat rapid. Ideea este bună ca investiție. Dacă bitcoin crește, tu accepți azi echivalentul a 90 de lei în bitcoins de la un client, dar mâine poate acei bitcoins aflați acum în posesia magazinului valorează 110 lei. Mișto profitul, nasol când scade și valorează 30 de lei peste noapte. Majoritatea comercianților s-au retras rapid când au văzut aceste riscuri, că îți trebuie oameni dedicați și foarte cunoscători în domeniu ca să faci astfel de jonglerii.