Am 5533 de unități anticorpice (plus diferența între testele spike și pragurile lor)

Am făcut un test spike după rapel. Am avut 5.533 U/ml. Testul l-am făcut la Synevo (130 de lei), așa că rezultatul este în bază 0,8, cum îi zic eu.

Părinții mei s-au testat și ei tot la Synevo și le-au ieșit rezultate foarte diferite: unul dintre ei are 5.080 U/ml, celălalt 472 U/ml. Am exact cât ei doi la un loc, plus 1.

Am mai auzit de alții ce au rezultate între 150 și 9000 U/ml. Cineva spunea chiar de zero.

Teoretic orice peste 0,8 înseamnă că ai produs anticorpi și deci “este bine”. Părerea mea bazată pe absolut nimic științific este că un rezultat mare arată că sistemul imunitar s-a turat tare după vaccin și a produs anticorpi pe bandă rulantă. Aș fi curios dacă asta înseamnă că, în caz de îmbolnăvire cu covidul real, sistemul imunitar ar fi răspuns la fel de bine și deci nu s-ar fi ajuns la o formă gravă a bolii.

Știu că alte laboratoare dau rezultatele în altă scară de măsură, de exemplu în AU/ml la MedLife. Acolo limitele sunt <12 negativ, 12-15 echivoc, >15 pozitiv. Sanador? BAU/ml.

(BAU = binding antibody units, denumirea completă, că toate măsoară de fapt unități per mililitru. Iar spike-ul proteic se referă la învelișul cu țepi al virusului SARS-CoV-2, care este folosit de virus pentru a se agață de celule și a intra în ele.)

Credeam că există vreo metodă de conversie între valori, dar se pare că nu este. Conform site-ului canadian despre covid, există 5 metode de detecție a anticorpilor, toate cel puțin 98% precise, dar diferă între ele. Unele detectează toți anticorpii IgA, IgM și IgG, altele doar anticorpii IgG. Cele care detectează doar anticorpii IgG o fac în moduri diferite, unele căutând întreg spike-ul proteic (S), altele doar anumite bucăți din el (RBD-ul sau bucațile S1/S2). Din acest motiv există diverse limite-prag.

Toate sunt bune pentru a măsura efectele post-vaccinare, dar folosesc metode diferite pentru confirmarea răspunsului imun.

Ca analogie, mi se pare că tu întrebi “există trafic auto în acest oraș?”, iar un test spune “am găsit mașini de culoare verde în oraș, deci există trafic”, iar altul spune “am găsit motociclete și mașini de toate tipurile, deci există trafic”. Este însă dificil de convertit între rezultate.

În rezultatele testului Synevo scrie, sub denumirea analizei, “Ser / ECLIA”. ECLIA înseamnă electro-chemi-luminiscență, o metodă de detecție a anticorpilor care probabil folosește, uhm, electrochemiluminiscența.

Știu că-i deja clar din pragul de 0,8 U/ml că de fapt folosesc testul Roche Elecsys. Am verificat mai în detaliu și acesta este tot un test pe bază de ECLIA. Acel RBD se referă la porțiunea din spike ce este căutată de test, adică Receptor Binding Domain, bucata folosită chiar pentru agățare.

La MedLife scrie în rezultate “metoda CLIA, DiaSorin-Liaison”. Este a patra din tabelul de mai sus, scrie acolo că folosește porțiunile S1 și S2 ale spike-ului întreg.

Cum spuneam, nu există o valoare recomandată. Orice peste zero înseamnă că sistemul tău imunitar produce anticorpi.

Totuși, dacă cineva obține 5.000 și altcineva 400, oare aceste diferențe mari de concentrație nu cumva înseamnă că sistemul unei persoane a răspuns mai bine, mai rapid și mai puternic la vaccin? Adică faptul că are un sistem imunitar mai performant?

Și-a făcut cineva două astfel de teste pentru a vedea dacă, în timp, numărul anticorpilor crește sau scade după un maxim atins la câteva zile după vaccinare? N-am găsit pe nicăieri explicații bune privind astfel de diferențe în rezultate. Mă gândesc să le repet pe ale mele peste vreo 2-3 luni ca să văd cum au evoluat. Producătorii de vaccinuri încep să vorbească despre nevoia unei a treia doze după 6-12 luni de la primele, ca să reîntărească sistemul imunitar.

5.533. Dă cineva mai mult? Am înțeles că persoanele care au avut virusul asimptomatic au valori mari, iar cei care au făcut boala au valori și mai mari decât atât după vaccinare.