Baterie de 300 MW în România?

O știre de acum câteva zile spunea că Enel și Monsson vor dezvolta în România încă 1.000 MW de energie verde, din care 500 MW în eoliene și 500 MW în panouri solare. Asta ar trebui să se întâmple în următorii trei ani și va transforma Enel în liderul energie regenerabile.

Monsson face, printre altele, și astfel de proiecte de generare de energie. Tot ei au dezvoltat parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, cel mai mare din țară la 600 MW, vândut apoi către CEZ dacă țin bine minte.

Nu e clar dacă eolienele din acest proiect anunțat Enel+Monsson sunt de fapt cele pe care Enel le “moștenește” pentru că va cumpăra doi operatori de energie din Banat, operatori care aveau deja aprobările legale pentru a construit parcuri de 200 MW și respectiv 220 MW. Poate că pe acestea le va construi Monsson pentru Enel și încă ceva până la 500 MW.

Enel Green Power deține deja în România 500 MW în eoliene din totalul de vreo 3.000 MW putere instalată în eoliene. Dacă mai adaugă încă 500 MW, va deveni principalul jucător din domeniu.

Asta-i ca introducere. Partea mai interesantă a știrii mi s-a părut următoarea:

acordul prevede şi dezvoltarea a mai bine de 300 MW în baterii de stocare

Dacă nu mă înșel, este primul proiect de stocare de putere mare în România și abia aștept să-l văd, considerând că va fi într-un sigur loc, nu distribuit în centre mai mici. Nu că m-ar deranja asta, abia aștept să văd orice baterie de stocare de astfel de dimensiuni.

Poate vă amintiți un articol de-al meu din 2019 în care spuneam că astfel de baterii sunt viitorul energiei, permițând înmagazinarea ei atunci când este produsă din belșug și apoi utilizarea energiei stocate când apare un consum mai mare decât se poate produce pe loc în generatoare. Astfel de baterii pot suplini ineficiența panourilor solare pe timpul nopții (ca să zic așa) sau diverse crize energetice și avarii.

Exemplu concret: site-ul Transelectrica spune că pe 29 martie, în mijlocul zilei, România producea 8.700 MW și consuma 7.800 MW. Producția a fost la un maxim al săptămânii pentru că eolienele băgau 2.500 MW în sistem și chiar și fotovoltaicele dădeau 700 MW.

Ce s-a întâmplat cu excesul de 900 MW produs? În cel mai bun caz a fost vândut pe bursa de energie către altă țară, dar poate a fost irosit, nu știu. Dacă ar fi fost înmagazinat în baterii, însă, în ziua următoare poate că ar fi putut fi redusă cantitatea de cărbune arsă în termocentrale, adică poluare mai puțină, sau folosită într-o zi fără soare.

O mulțime de țări construiesc BESS-uri acum (Battery Energy Storage System). Australienii au fost printre primii cu una construită de Tesla și se pare că sunt așa de mulțumiți încât fac mai multe.

Altceva decât fraza citată mai sus n-am găsit. Nu-i clar dacă vorbim de stocare de 300 MWh de energie și redactorul n-a știu că energia se măsoară în watt-oră sau despre faptul că acel sistem de baterii ar putea scoate o putere de 300 MW. În ambele situații, însă, ar fi unul dintre cele mai mari din lume, conform Wikipedia, deși sunt planificate în viitor unele gigantice de 2.500 și chiar 4.800 MWh.

Diferența între MWh și MW este cam așa: dacă ai 300 MWh de energie înmagazinată în baterie, o poți da afară ca 100 MW timp de 3 ore sau 150 MW timp de 2 ore sau 1 MW timp de 300 de ore sau… ați înțeles. Din câte știu, sistemul se dimensionează de la început cu o putere de ieșire în minte, nu e ceva ce poți varia după dorință.

Asta face BESS-urile în principal o soluție de backup. Pică ceva, poate că se oprește o parte din rețeaua națională – bateriile pot injecta 150 MW timp de 2 ore. Nu-i mult, dar este un început.

Rămâne de văzut unde, când, cum și cu ce parametri se va construi așa ceva.

Și apoi poate că va veni viitorul acela în care casele vor avea mici baterii rezidențiale în care să înmagazineze energia produsă de propriile panouri solare și neconsumată, ca să-ți reduci consumul de la rețeaua pe bani în timp ce scapi și de complicațiile cu introdus curentul produs în rețea.