Ce țineți minte despre Cernobîl?

Eram in clasa a 2-a si mai tin minte destul de clar doar ca am avut de luat pastila cu iod data de parinti inainte sa se dea la scoala. Mi-au atras atentia sa nu care cumva sa o iau si pe cea de la scoala. A fost o singura pastila, nu mai multe, era destul de mica si de culoare cam inspre alb nu spre galben cum te-ai astepta de la iod.

Nu mai tin minte daca s-au oferit pastile si la scoala.

Bine ca radioactivitata a fost detectata de tari nordice pentru ca altfel comunistii bagau totul sub pres si nu faceau nimic. Faptul ca dezastrul a fost descoperit relativ repede i-a obligat la actiune de ochii Vestului.

Putem spera ca iodul din pastile a impiedicat macar o parte din absorbtia iodului radioactiv. Cred ca am citit pe wikipedia la proiectul Manhattan ca o expunere scurta chiar daca este intensa este mai putin periculoasa decat o expunere indelungata dar de mica intensitate.

Eram în armată. În Brăila :). Vroiau să închidă orașul și să ne scoată să patrulăm pe străzi în combinezoane de protecție.

In vara respectiva, in sudul olteniei, zona Corabia, nu s a facut nici un fruct, mi a ramas in cap imaginea copacilor doar cu frunze.

Eu imi amintesc perfect o dicutie intre taica-miu si un vecin in care unul din ei zicea ca ce rost are sa tina geamurile inchise, ca doar radiatia trece prin orice. Sper ca totusi ai mei le-au tinut inchise :-)

A da, sora-mea, care e mai mica decat mine, are tiroida auto-imuna. Nu a facut nici un medic legatura cu cernobil, dar na. Uite ca acum tre sa pun emoticon cu sad face.

Da, sunt dintr-unul din orasele pomenite in articol (ala in care sunt cei mai multi prosti, dupa cum s-a vazut si la pandemie).

Aveam 7 ani, locuiam in Sf. Gheorghe-Covasna si m-am enervat foarte tare ca nu m-au lasat afara vreo doua saptamani si n-am mai mers la mare anul ala desi aveam bilete luate. Ne-au dat iod la scoala. Ma gandesc totusi ca in interiorul arcului caprpatic am fost mai protejati cat de cat.

Aveam 4 ani. Îmi amintesc doar aglomerația de la dispensarul din Giulești de unde am primit iodul și că nu am mai ieșit de acolo pe ușă ci pe un geam, prin spate :)

Chiar daca aveam 12 ani atunci, cronologia si amintirile nu imi sunt foarte clare.
De regula sambata si duminica dupa masa jucam fotbal in curtea scolii. Asa a fost si la acel sfarsit de saptamana.
Stiu ca atunci cand am ajuns acasa, tatal meu era suparat si a strigat sa intru imediat in casa, sa nu mai ies afara. Si nu stiam de ce, ca doar imi facusem temele (care era principalul criteriu de mers la joaca). Acum stiu ca auzise la Vocea Americii/Europa Libera (le asculta pe amandoua, cand putea) inainte de anunturile oficiale, tarzii, ale autoritatilor de la noi.

Din zilele de dupa mai tin minte doar ca ne-a administrat la scoala potasiu (mi-a placut gustul pastilei, as mai fi vrut ca imi lipseau dulciurile) si aparitia in “Alimentara” a apei minerale Borsec in conditiile in care, pe atunci nu mai gaseai decat “Perla Harghitei” care era apa minerala medicinala, gretoasa la gust (cred ca nu doar pentru mine pentru ca nu tin minte pe nimeni sa fi cumparat asa ceva: prieteni, vecini, necunoscuti si era unul dintre putinele rafturi care mai aveau ceva pe el in permanenta alaturi de ghiveciul de legume, o alta chestie gretoasa).
De asemenea, cateva zile au fost “la liber” lamai.

Faceam bingining pe netflix. A aparut un baiat si a zis ca: not great, not terrible, asa ca am trecut mai departe. Sa nu fim panselute, strabunii nostri au trebuit sa supravietuiasca bataliei de la Winterfell, si nu s-au plans atat.

anukoi:
Țin minte cele 4 pastile pe care ni le-au dat la școală. Aveau un gust bun, dar unii copii n-au vrut să le ia. De explozie nu mai știu de unde am aflat, probabil de la Vocea Americii (nu ascultam Europa Liberă).

E de inteles de ce n-au vrut sa ia acele pastle. Sigur era si pe atunci o oculta mondiala si un Bill Gates al anilor 80, care avea ceva intentii ascunse, la fel ca si cu vaccinurile.