Blocarea canalului Suez nu ar trebui să ducă la creșteri de prețuri, zic experții în prețuri

Am citit două articole despre impactul blocării canalului Suez asupra comerțului în general și a omului de rând, în cele din urmă.

Mi se pare fascinant cu omenirea a crescut atât de mult încât unele valori sunt întotdeauna mari, în special cele legate de consum și transporturi. Mii de avioane simultan în aer. Milioane de containere în tranzit pe diverse vapoare. Câte un automobil nou produs la fiecare 50 de secunde la Mioveni. 50.000 de colete pleacă în fiecare zi de la eMAG.

Prin canalul Suez au trecut în medie câte 50 de nave în fiecare zi din 2020. Acum canalul a stat blocat timp de 6 zile și cică se formase un backlog de 422 de vapoare care așteptau să tranziteze dintr-o parte în alta.

După deblocarea canalului, tranzitarea s-a reluat în ritm alert și cei de acolo spun că situația va reveni la normal peste 3-4 zile. Pentru unele porturi de destinație, însă, estimarea este că urmează câteva luni de suprasolicitări și backlogs.

Adică, în loc să le vină un port-container pe zi la descărcat, acum vin dintr-o dată 5, că s-au întâlnit toate la gura Suez-ului. Este echivalentul mersului în coloană după ce se stă la vreo barieră pe șosea. Și bănuiesc că probleme au apărut și invers, adică marfa ce trebuia încărcată pe un vapor a mai stat în port încă 6 zile în plus, a venit alta în spatele ei și sunt zeci de mii de containere în plus în porturile mari ale lumii pentru că vapoarele ce trebuiau să le încarce au prins un accident pe autostradă.

Un vapor blochează canalul pentru câteva zile. Urmează luni de zile de probleme de logistică, aglomerații la încărcare și macaragii extenuați.

Nava Ever Given, apropo, este în acest moment la ancoră în Marele Lac Amar, care-i un nume foarte poetic pentru lacul aflat la mijlocul canalului Suez, folosit ca loc de popas și așteptare de vapoare cât timp zonele mult mai înguste ale canalului sunt tranzitate de alte nave. E ca la circulație pe străzile foarte înguste.

Al doilea articol citit spunea însă că nu va exista un impact sesizabil în prețuri sau în disponibilitatea la raft a unor mărfuri diverse.

În ciuda numărului mare de vapoare de acolo, canalul Suez este utilizat pentru 12% din comerțul global. Un procent important, dar nu crucial.

1 milion de barili de țiței și alte produse petroliere trec zilnic prin Suez, probabil aduse dinspre Arabia Saudită spre Europa și nordul Africii. Ar putea fi resimțită o ușoară scumpire a carburanților în următoarele zile, zice autorul, dar eu cred că nu în România. Din câte știu, OMV Petrom scoate țiței din pământ, iar Rompetrol îl importă pe cel necesar lor (adică sulfuros) de pe malul celălalt al Mării Negre, de unde vine prin niște conducte din Kazahstan sau alte surse.

Petrolierele trag la Midia Marine Terminal, dacă vreți să vedeți cum intră acest țiței în rafinărie.

Probabil că se mai importă țiței și din alte surse, că în fond există o bursă de așa ceva și traderii cumpără de unde găsesc ieftin. Vapoarele care ajung la Oil Terminal în Constanța nu știu de unde vin, de exemplu, dar n-ar trebui să fie oricum cantități semnificative.

(Oricum, s-a scumpit benzina și fără problemele din Suez. Anul trecut ajunsese la 4,2 lei/litru, dacă mai țineți minte.)

Iar pentru restul produselor, nu-i mare bai. O să întârzie un transport de mașini de spălat sau de Toyota? Nu-i nimic, sunt destule în stoc sau vor apărea acolo după încă o săptămână. Materii prime diverse? Tot așa, producția se va relua și există suficiente alternative cât să nu lipsească nimic. Telefoane mobile? Probabil vin oricum cu avionul, nu pe vapor.

Cred că și-au luat-o nasol cei ce transportau animale vii, că 6 zile de întârziere sunt o problemă. Aș fi curios să văd, peste vreun an, ce sume au avut de plătit asiguratorii sau ce despăgubiri au fost cerute armatorului japonez al Ever Given.