Trei sonde spațiale ajung la Marte în această lună

Inginerii n-au aflat că februarie trebuie să fie luna iubirii. Trei sonde ajung pe Marte peste câteva zile.

Mâine (sau poimâine, nu știu fusul exact) ajunge pe orbita planetei o sondă trimisă de Emiratele Arabe Unite. Numită Amal, sonda va orbita la o altitudine înaltă (peste 22.000 km) și va studia fenomenele meteorologice de pe Marte.

Nu știu ce treabă au arabii cu planeta Marte. De obicei astfel de programe ample sunt sponsorizate de țări cu prezență ceva mai mare în spațiul cosmic, dar nu-i cazul pentru EAU. Așa că fie au sponsorizat și ei o misiune spațială, că banii au, sau mai degrabă există vreun program universitar de studiu acolo și, bani fiind, o fac la maxim.

O zi mai târziu ajunge la Marte o sondă chineză numită Tianwen-1. “Quest for Heavenly Truth”. N-am curaj să încerc o traducere. Misiunea chineză este compusă de fapt din două sonde. Cândva în luna mai, dacă totul merge bine, un rover va… uh, amartiza, și va explora ceva la solul planetei. Îmi vin în minte multe stereotipuri și glume probabil rasiste despre obiceiurile turiștilor chinezi; mă voi abține.

China ar putea deveni a doua națiune ce aterizează cu succes un rover pe Marte. Ținta lor este câmpia Utopia Planetia. Dacă v-ați uitat la Star Trek cu mai multă atenție decât era necesar, probabil știți că acolo construia Federația navele spațiale. Cred că chinezii au aflat asta și vor să ocupe primii zona, că se va scumpi mult metrul pătrat acolo peste vreo două secole.

Tianwen-1 a trimis deja o fotografie cu Marte făcută de la 1,1 milioane de km distanță.

Cea mai interesantă misiune, însă, este cea americană Perseverance. Aceasta va duce direct la sol un rover de o tonă, cel mai mare de până acum, care va ateriza în zona craterului Jazero, în ceea ce cândva a fost delta unui râu. Robotul american va căuta fosile sau alte urme care să confirmă că a existat cândva viață pe planeta roșie.

Robotul este dotat cu camere video, braț manipulator și un sistem de a prelua mostre și de a le pregăti pentru ridicare de către alt rover care ar trebui să ajungă pe Marte în 2026. La propriu, Perseverance va aștepta un alt robot pe Marte. Acest viitor robot va colecta mostrele lăsate de Perseverance în urmă (imaginați-vă un om cu pungă curățând după câinele său), va decola de pe Marte și le va aduce cumva înapoi pe Terra pentru analiză. Mai este până atunci.

Misiunea a decolat spre martie în iulie 2020. Perseverance va avea în componență și un mic elicopter. Drona, alimentată solar, va zbura pe distanțe scurte pentru a găsi cea mai potrivită zonă în care robotul mare să se deplaseze pentru a săpa după o mostră frumoasă de planetă.

Zona de aterizare are un relief variat și aterizarea este considerată periculoasă. Sper că le va ieși cu bine.

BTW, mă gândeam că, dacă vor fi aduse înapoi pe Pământ roci de pe Marte, oare cu cât s-ar putea vinde bucățele de așa ceva la o licitație?