Prima victimă în scandalul GameStop: aplicația Robinhood

M-am uitat ieri și alaltăieri câte 7 ore la evoluția acțiunilor (#2021rocks) din scandalul momentului. GameStop, Nokia, Blackberry, Naked Brands și AMC au scăzut față de maximele de joi și mișcarea împotriva fondurile de investiții rele are rezultate chestionabile. 8 din 10 cei mai mari deținători de acțiuni GameStop sunt, puteți ghici?… fonduri de investiții, așa că unele au făcut profit de miliarde!

Dacă nu știți scandalul, găsiți aici o explicație rapidă. Dacă n-ați înțeles bine, este una mai detaliată pe CNN. Dacă vreți o explicație despre ce înseamnă shorting, scriu și eu una mai jos, dar puteți sări peste ea dacă nu asta vă interesează.

Shortingul sau to short înseamnă să pariezi că acțiunile unei companii vor scădea. Tu câștigi bani dacă acea companie scade. Ca analogie, este ca și cum ai paria la sport că o anumită echipă va termina mai jos în campionat decât se clasează în acest moment.

Termenul are și opusul său. În jargonul financiar, to go long înseamnă să deții acțiuni cu speranța că valoarea lor va crește și astfel vei profita. Situația normală, cum ar fi.

Cum se face short-ul? Cineva are o bicicletă. Tu i-o ceri împrumut și apoi o vinzi cu 1.000 de lei pe OLX. Câteva zile sau săptămâni mai târziu, o astfel de bicicletă costă 700 de lei în magazine, că au scăzut prețurile bicicletelor sau e vreo ofertă specială. Cumperi atunci cu 700 de lei și îi dai bicicleta nouă celui de la care ai împrumutat-o pe prima. Ție ți-au rămas 300 de lei profit, proprietarul bicicletei o are la loc.

Același lucru se face și cu acțiuni, care se împrumută de la un proprietar pe o perioadă de timp. De obicei se plătește o taxă zilnică de “închiriere”, ca să câștige și proprietarul ceva.

Shorterul trebuie să intuiască întâi ce companie va pica în curând. Nu poate influența asta, dar într-o mică măsură shortingul este în detrimentul unei companii. Astfel de lucruri de obicei se declară sau se văd în tranzacțiile pe bursă (nu se fac în secret, există “contracte” clare de închiriat acțiunile) și, dacă prea mulți oameni shortează o companie și deci pariază că va pica, atunci ceilalți investitori încep să se teamă și să se ferească de investiții clasice în acea direcție.

Ca analogie, dacă vrei să cumperi un produs de pe eMAG și vezi că are 6 review-uri bune și 6 review-uri proaste, poate nu-l mai cumperi.

Shorterul trebuie să dea înapoi acțiunile închiriate. Dacă acestea n-au scăzut și este forțat de contract sau împrejurări să le răscumpere la un preț mai mare decât cel la care le-a vândut, pierde bani. Situația nu poate fi evitată. Trebuie să le răscumpere. De asemenea, dacă acțiunile nu scad suficient de repede conform planurilor tale, se adună acele “taxe zilnice de închiriere” și pierzi bani pe acolo.

Vedeți ceva ilegal în toată această operațiune? Eu nu. Este un mecanism găsit de unii pentru a face bani și din această situație, dar nu-i diferit de omul care cumpără aur sau un tablou sau bitcoin cu gândul că le va vinde ulterior pentru mai mulți bani—doar că se face în direcția opusă. Nu-i nici vina shorterului că o companie merge mai prost. Asta se întâmplă din diverse motive (GameStop vinde jocuri în magazine fizice, ffs, în era Steam și Epic Store și GOG și PS Store și Geforce NOW și Xbox Live și…)

O posibilă problemă ar fi că, în prezent, numărul de acțiuni GameStop shortate este mai mare decât numărul de acțiuni existente. Asta este posibil prin diverse mecanisme, de obicei pentru că cineva cumpără de la un shorter și face la rândul său aceeași manevră de short cu acțiunile tocmai cumpărate, un fel de short la mână a doua. În registre apare un volum dublu de short pentru aceleași acțiuni. Se întâmplă, iată aici o explicație mai detaliată.

Eh, un grup de pe Reddit în care sunt acum peste 6 milioane de membri a aflat că niște fonduri de investiții shortează acțiunile GameStop și, ca să i-o tragă fondului, acei oameni au început să cumpere masiv acțiuni GameStop. Alții le-au urmat exemplul.

Acțiunile au crescut, deci respectivele fonduri nu vor face profit. Mai mult, dacă acțiunile în circulație sunt deținute acum de oameni ce nu vor să le vândă, fondurile respective nu au cum să răscumpere acțiunile shortuite atunci când vor fi silite prin contracte să facă asta (sau le vor răscumpăra la prețul foarte mare), ceea ce le va atrage pierderi și mai mari.

Yey, cineva le-o trage celor de pe Wall Street! Niște oameni vor pierde și nu vor putea să-și cumpere și al treilea iaht!

Personal cred că singurii care vor pierde sunt oamenii obișnuiți care au investit și ei pentru că au crezut că pun umărul la o palmă dată Wall Street/fondurilor sau au fost atrași de o speculă. Cei care au fost influențați să cumpere acțiuni pentru că asta le-a sugerat psihologia mulțimii de pe Reddit sau câțiva influenceri. Da, acum vorbim și de influenceri în acest domeniu, iar acei câțiva probabil s-au îmbogățit.

Fondurile care făcea short ar putea chiar să iasă pe profit în cele din urmă. Sunt mecanisme prin care să aducă totul în favoarea lor.

Chiar nu cred că se va termina cu bine povestea asta. Nu are cum, dar nu despre asta este acest articol. Bursa americană se deschide din nou luni la 16:30 ora României, vedem atunci cum evoluează companiile din acest squeeze. O să vă spun teoria mea probabil săptămâna viitoare, când îmi va fi mai clar dacă ea se confirmă sau infirmă.

Nu, astăzi voiam să zic despre prima victimă clară a acestui scandal: aplicația Robinhood.

Robinhood este o platformă de vânzare/cumpărare acțiuni și alte instrumente financiare, o aplicație din noul val fintech. Are 13 milioane de utilizatori activi, majoritatea tineri, care fac investiții pe bursă fără a avea nevoie de un broker tradițional.

În SUA, mulți dintre cei implicați acum foloseau Robinhood pentru a cumpăra acțiuni GameStop și a le-o trage astfel fondurilor de investiții. Circulau meme-uri cu cele mai importante aplicații de avut în telefon acum: Robinhood și Reddit.

Și apoi Robinhood le-a tras țeapă. Compania care spunea că va democratiza lumea financiară a acționat de fapt în ajutorul jucătorilor mari, al “dictatorilor” din sistem.

Joi, chiar înainte de deschiderea bursei, Robinhood a eliminat posibilitatea de a cumpăra acțiuni GameStop și a permis doar vânzarea celor deja deținute. Asta este definiția manipulării pieței, a îngrădirii libertății de a cumpăra ce vrei tu și cu siguranță o încălcare a termenelor aplicației.

Alții au observat că acțiunile principalelor companii din acest scandal (nu-i doar GameStop, după cum spuneam sus de tot) nu mai pot fi găsite la un search în aplicație. Dacă nu le poți găsi, nu poți ajunge pe pagina respectivei companii pentru a face buy sau sell. Probabil că ar fi putut fi găsite dacă te apucai să sapi prin liste peste liste, dar închipuiți-vă cât de greu de folosit ar fi site-urile eMAG sau Amazon fără search.

Alții și-au adus aminte că Robinhood face bani nu doar din mici comisioane aplicate utilizatorilor, ci și vânzând date despre tranzacțiile lor unor jucători mai mari, care sunt interesați să afle rapid de trendurile din rândul amatorilor. Asta înseamnă că Robinhood depinde financiar de jucători mari, de hedge funds și alte companii din Wall Street-ul cu care utilizatorii Robinhood se luptă acum.

Cineva a adus în discuție Citadel, care deține un hedge fund targetat în această “luptă”, dar care plătește și către Robinhood către informații. Și când dai mulți bani cuiva, e ușor să-i ceri să acționeze în favoarea ta într-o astfel de situație. Robinhood se pare că a cedat și le-a tras-o utilizatorilor, nu clienților datelor utilizatorilor.

Oamenii au făcut ce puteau. Au dat review-uri de o stea aplicației Robinhood, dar Google le-a șters astăzi pe toate.

Robinhood a revenit pentru vineri și a declarat că va permite cumpărarea acțiunilor GameStop, dar limitând la un număr maxim de 5 acțiuni. Ulterior deschiderii, utilizatorii au descoperit că limita a fost apoi coborâtă la maxim 3 acțiuni. Asta a enervat din nou utilizatorii.

Culmea este că s-ar putea să nu existe o rea intenție în spate. Se pare că volumele tranzacționate au fost atât de mari încât Robinhood a rămas fără bani, iar în paralel volatilitatea pieței a dus la creșterea unor garanții financiare cerute de alte instituții financiare de care Robinhood depinde sau care reglementează piața.

Așa că Robinhood a tras aproape 600 de milioane de dolari din linii de credit deschise la 6 bănci și acești bani tot n-au fost suficienți. Au contactat proprii lor investitori (Sequoia Capital și alții) pentru a obține în total peste 1 miliard de dolari în fonduri de urgență. Nu știu dacă le-au obținut, dar între timp, din lipsă de bani pentru garanții, au limitat tradingul de GameStop și alte companii la un număr mic de acțiuni.

Toate acestea sunt menționate într-un articol New York Times.

Chiar dacă nu a fost o rea intenție la mijloc și o dorință de a avantaja fondurile de investiții, asta s-a întâmplat. Dacă n-au reușit sau n-au vrut să explice corect situația către utilizatorii aplicației sau n-au vrut să admită că n-au suficienți bani în cont, vina rămâne la Robinhood pentru slaba comunicare.

Răul este făcut. Odată pierdută încrederea utilizatorilor, mai ales când la mijloc sunt chiar banii lor, este greu de recâștigat. Pe termen lung, Robinhood s-ar putea să aibă mari probleme dacă utilizatorii se vor orienta spre alte aplicații similare.

Ar putea fi și implicații legale. Există deja un class action lawsuit inițial împotriva Robinhood pentru că a blocat fără motiv cumpărarea de acțiuni și astfel i-a împiedicat pe niște oameni să se îmbogățească. Joi au apărut și protestatari în fața sediului lor. Câțiva congress…persons au cerut o investigație condusă de Securities and Exchange Comission și verificarea măsurilor luate de Robinhood, care s-ar putea trezi astfel cu niște amenzi importante. SEC a declarat vineri că monitorizează și că va investiga situația.

Altfel spus, așa poate scădea o aplicație care ieri era vedeta oamenilor de rând și era evaluată la peste 11 miliarde de dolari. Robinhood ar putea fi prima victimă în aceste evenimente. Vedem peste vreo săptămână sau două exact ce și cum.

Dacă vreți niște filme-documentare bune despre criza din 2008 și shorting-ul de atunci, vă recomand The Big Short de pe Amazon Prime Video și Inside Job, care era pe Netflix și acum nu mai este.