Un studiu despre criza economică și impactul digitalizării companiilor

În Uniunea Europeană sunt 24 de milioane de companii mici și mijlocii și acestea angajează 95 de milioane de oameni. IMM-urile sunt piatra de temelie pe care pleacă la drum orice mic antreprenor, orice om care-și deschide o afacere proprie, alimentat de optimism în nopțile nedormite ce urmează.

La 6 luni de la introducerea măsurilor restrictive în diverse țări, un studiu al grupului Vodafone (îl găsiți aici PDF) făcut pe 1.200 de IMM-uri din marile țări europene arată o dimensiune a crizei:

• 57% dintre IMM-uri au avut comenzi și contracte anulate de pandemia de covid-19.
• 35% dintre IMM-uri spun că impactul în business-ul lor a fost semnificativ.

Asta nu mă miră. Companiile mari sunt mai bine dezvoltate, au rezerve de cash, au acces rapid la linii de finanțare șamd. IMM-urile sunt mult mai expuse oricărui tip de criză.

Și acum te poți întreba dacă acesta a fost punct de vârf al crizei economice sau multe astfel de companii au trecut peste ea datorită inerției unor contracte semnate anterior, unor comenzi primite anterior. Dacă abia acum vin dificultățile de amploare și mai mare și totul se propagă în lanțul economiei? Dacă studiul de anul viitor va arăta procente mai mari?

Studiul arată și problemele întâmpinate de companii:

Pe primele locuri sunt cele trei probleme clasice: găsirea de noi clienți, păstrarea clienților existenți și managementul costurilor pentru a putea supraviețui în aceste condiții.

De remarcat însă problemele 5 și 6, îmbunătățirea produselor sau serviciilor oferite și păstrarea angajaților bine pregătiți. Faptul că există asemenea probleme arată de fapt că și companiile sunt interesate de cele două aspecte (ceea ce este îmbucurător) și acum au remarcat probleme în gestionarea lor.

Studiul respectiv s-a axat pe digitalizarea IMM-urilor și pe felul în care utilizarea serviciilor digitale le-a ajutat să treacă prin criza de până acum.

Un exemplu bun pornește de la cele patru etape din respectiva perioadă:

• Faza 1: Șocul inițial, în lockdown.
  • Nevoia companiilor: asistență pentru a accesa diversele stimulante financiare oferite de stat.
• Faza 2: Adaptare, în lockdown.
  • Nevoia companiilor: identificarea oportunităților și posibilităților de diversificare și adaptare a ofertei.
• Faza 3: Reactivare, la eliminarea treptată a interdicțiilor.
  • Nevoia companiilor: asistență în utilizarea tehnologiilor moderne pentru funcționare.
• Faza 4: Noua normalitate, la redeschiderea pe scară largă și în viitor.
  • Nevoia companiilor: asistență în implementarea noilor reguli de distanțare, a limitărilor de funcționare șamd.

Și cred că se vede în fazele 2 și 3 cum digitalizarea este foarte importantă pentru adaptarea companiilor.

Eu, apropo, mai întreb în stânga și în dreapta cum merg diverse afaceri atunci când am ocazia să schimb câteva secunde de vorbe printr-un local sau magazin. Mi-a plăcut când cineva de la un local de brunch mi-a spus recent că în aprilie și lunile următoare i-a mers chiar mai bine decât în anul anterior pentru că a implementat livrarea de comenzi prin sistem propriu și alte platforme de delivery.

Are 6 mese în local, așa că înainte acestea stabileau de fapt limita superioară de încasări. După ce a investit însă în livrări, chat cu clienții, un website bine actualizat și ce mai este nevoie, a avut surpriza să descopere că primește mai multe comenzi pe oră decât când opera doar în local.

E interesantă, chiar inedită situația, dacă vă gândiți un pic: să primești mai multe comenzi și să faci per total mai mulți bani cu un restaurant prin intermediul sistemelor digitale, în perioada în care guvernul te obligă să-i ții ușa închisă, decât ai face dacă în mod normal. Și după redeschidere chiar i-a mers mai rău. Clienții s-au împărțit probabil din nou între multe localuri.

Studiul identifică și 5 tipuri de companii după cât de ușor le este să se adapteze. Bineînțeles că un producător de software se adaptează rapid la nevoia de digitalizare, dar o cafenea care mizează pe atmosferă și slow-food, nu.

Per total, însă, fiind un număr mare de companii implicate în studiu, se vede că digitalizarea contribuie la supraviețuirea unei companii și la dezvoltarea ei în noile condiții din societate. Graficul de mai jos arată ponderea companiilor care spun că au identificat noi oportunități de business în perioada pandemiei raportat la numărul de tehnologii digitale utilizate:

Altfel spus, dacă ai digitalizat cât mai multe aspecte ale afacerii, sunt șanse să-ți meargă mai bine. Uneori asta înseamnă că găsești noi metode de a-ți vinde produsul, dar alteori poate însemna că ai un ERP modern implementat și poate că acesta îți permite să-ți micșorezi costurile prin work from home sau business analytics.

În viitor, guvernul ar trebui să insiste mai mult pe digitalizarea administrației și sprijinirea digitalizării IMM-urilor prin programe și fonduri puse la dispoziția acestora.

Nevoia de digitalizare a administrației cred că o resimțim din plin aici. Statul român încă te forțează să stai la cozi. Asta era deja o problemă dinainte de pandemie. Acum pandemia ne arată cât de importantă ar fi fost o digitalizare timpurie. O problemă semnificativă ar fi fost preîntâmpinată.

Pentru IMM-uri, însă, digitalizarea este și mai crucială pentru că ține de motorul economiei, cum se zice. Aici autoritățile locale și centrale ar trebui să insiste mult începând chiar de acum și să implementeze fonduri pentru digitalizare, asistență și programe de training pentru manageri și angajați, ba chiar aș spune și să colaboreze cu marile companii din domeniu pentru ca măcar uneltele gratuite puse la dispoziție de acestea să ajungă în “radarul” managerilor de IMM-uri.

În Uniunea Europeană începe în curând programul de fonduri europene pentru 2021-2027. Unul dintre programe este Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, apropo, și pare gândit pentru asta. Probabil că fonduri ar putea fi accesate și prin alte programe, că sunt și unele pentru educație sau asistență tehnică.

Cert este că lumea se va schimba, se va digitaliza puternic. România pleacă din start cu un handicap. Raportul DESI 2020, Digital Economy and Society Index, făcută la nivelul Uniunii Europene, ne plasează pe locul 3 din coadă, urmați doar de Grecia și Bulgaria. Este raportul acela care, an de an, spune că degeaba avem Internet de mare viteză pentru că nu-l folosim în scopuri avansate și nu se clădește o creștere economică pe fundația acestuia. Puteți vedea raportul DESI 2020 pe site-ul Uniunii Europene și studiul Vodafone Group aici.

Mie mi se pare îmbucurător faptul că, cel puțin aici în București (poate și în restul țării, dar eu mă pricep la București), am văzut o implementare tot mai amplă a plăților cu cardul (și inclusiv vreo două localuri card-only, ceea ce nu credeam să văd prea curând la noi), a faptului că aproape orice business are actualizate paginile de Google Maps și Facebook cu programul de funcționare și o răspândire foarte puternică a serviciilor de livrare prin platforme digitale și a ride-sharing-ului și car-sharing-ului (și trotinete-sharing-ului). În ultimul an s-au făcut pași mari, iar pandemia a accelerat ritmul acesta. Vedem peste 5 ani ce-o fi.