Oare România are acces la tratamentele moderne de covid?

Aveam impresia că studiile internaționale au arătat că hidroxiclorochina nu este eficientă în tratarea bolnavilor de covid-19, ba chiar că ar putea avea efecte adverse asupra sănătății pacienților. Cu toate acestea, în România încă se dă bolnavilor de covid, ceea ce m-a mirat să aflu recent.

Devine greu să găsești informații concrete despre studiile medicale legate de hidroxiclorochină (să-i zicem HCC), că-i plin netul de site-uri mai mult sau mai puțin dubioase, dar, pe scurt, situația a evoluat cam la modul următor:

• în prima perioadă de pandemie, tratamentul de hidroxiclorochină a fost aprobat în majoritatea țărilor pentru că medicamentul poate îmbunătăți starea pacienților.
• ulterior, după utilizarea sa în mii sau zeci de mii de cazuri și în studii clinice făcute ca la carte, s-a descoperit că eficiența sa este de fapt scăzută, uneori zero.
• pe 24 aprilie, FDA-ul american a avertizat împotriva folosirii HCC în afara cazurilor foarte grave deoarece poate provoca o aritmie a inimii. Pe 15 iunie, FDA a retras inclusiv autorizația de utilizare în cazuri de urgență pentru că studiile arătau că nu este eficient sau că efectele secundare sunt mai grave decât beneficiile aduse pacientului.
• pe 17 iunie, OMS a oprit un studiu amplu despre HCC după ce rezultatele preliminarii au arătat că nu scade mortalitatea cazurilor de covid-19. N-au interzis utilizarea sa în spitale în cazuri de urgență, dar pare o decizie de tipul “dacă-i un caz grav, n-are cum să mai strice”.
• tot la început de iunie, European Medicine Agency a recomandat medicilor europeni să monitorizeze cu atenție pacienții ce primesc HCC pentru a nu dezvolta alte probleme de sănătate.

Adică, per total și strict în înțelegea mea, desigur, nu s-a dovedit clar că hidroxiclorochina este eficientă în tratamentul cazurilor de covid-19. Vine la pachet cu posibile efecte secundare asupra inimii, iar beneficiul ei în tratamentul covid este undeva între îndoielnic spre mic.

O prietenă sau fostă colegă sau whatever de-a mamei mele a făcut acum vreo lună de zile covid-19 și a stat internată în spital în București. N-a fost în stare gravă, simptome minime, cred că între timp a și ieșit de acolo, dar din spital ne-a trimis toată schema de tratament și am fost surprins să văd că include Plaquenil, care-i numele de raft al medicamentului ce include hidroxiclorochină.

Pe lângă Plaquenil (primit în cantitate variabilă în fiecare zi), a primit și azitromicină, care-i un antibiotic utilizat uneori și în cazul malariei. Combinația a fost și ea studiată de diversele instituții în domeniu. Uitați ce zice un studiu publicat în Lancet și făcut pe “956.000 de utilizatori de HCC și 351.000 de utilizatori de HCC plus azitromicină”:

Hydroxychloroquine treatment appears to have no increased risk in the short term among patients with rheumatoid arthritis, but in the long term it appears to be associated with excess cardiovascular mortality. The addition of azithromycin increases the risk of heart failure and cardiovascular mortality even in the short term. We call for careful consideration of the benefit–risk trade-off when counselling those on hydroxychloroquine treatment.

Ce-i drept, îi făceau zilnic ecografii la inimă și era bine monitorizată.

Nu mă bag eu în felul în care aleg medicii să-și trateze pacienții. Dar întrebați-vă următoarele: când ați aflat ultima oară vreo informație oficială despre tratamentele disponibile în spitalele românești?

Nu mă refer la informații date cu statistici și justificări ca și cum am cere socoteală sistemului medical din vreo postură de specialiști, dar măcar așa, informativ. Să apară pe la știri câte unul și să spună “băi, uitați, în majoritatea țărilor moderne se folosește un tratament bazat pe X și pe Y. Pe acesta îl folosim și noi în București și Timișoara, că nu aveam cantități mai mari, în Iași și Brașov dăm Z și W, iar în spitalele din Arad și Brașov facem teste clinice cu A și B, că așa ne-am împărțit testele cu alte țări din UE. Ah, iar în Cluj băgăm homeopate”.

Pur și simplu aș vrea să știu dacă sistemul din România este aliniat sau nu la ideea actuală de tratament din țări care au studiat mai mult astfel de lucruri, dacă avem acces la substanțe, medicamente, stocuri șamd.

Mi se pare, cum spuneam recent, că astfel de explicații sau informații sunt necesare și Guvernul ar trebui să le ofere publicului pentru a transforma oamenii într-un partener în lupta împotriva covid-19. Este nevoie de o transparență totală. Pandemia nu poate fi combătută cu o mentalitate de genul “tu respectă întocmai ce-am scris noi aici în ordonanța de urgență și nu întreba de ce am scris asta”, iar guvernul actual (sau vreunul din trecut) nu și-a câștigat dreptul la încredere oarbă din partea poporului.