Mișcarea aerului în avion, filtre și propagarea virusurilor la bord

Am auzit destul de mulți oameni spunând că în avioane nu poți fi infectat cu covid-19 pentru că acum au filtre bune care rețin virusul. Eu nu m-aș simți în siguranță în avioane în acest moment, cu toate filtrele lor, și vă zic mai jos de ce.

Să începem cu filtrele. Avioanele moderne au filtre HEPA performante, se pare că a fost un interes în acest scop după epidemiile anterioare de SARS. Coronavirusul actual are 125 nanometri, filtrele din avioanele moderne pot reține particule mai mari de 10 nm.

The risk on airplanes is probably lower than in many confined spaces because modern airplanes have cabin air filtration systems equipped with HEPA filters

The cabin air system is designed to operate most efficiently by delivering approximately 50 percent outside air and 50 percent filtered, recirculated air. This normally provides between 15 to 20 cubic feet of total air supply per minute per person in economy class. The total air supply is essentially sterile and particle-free

Q5: What happens if the cabin air filter elements are not changed out regularly?
Air flow through the filter might be reduced, but the efficiency of the filter at capturing viruses and bacteria is not affected.

Sistemul este suficient de performant pentru a filtra întreg aerul de 20-30 de ori în fiecare oră. Apropo, în caz că aveți impresia că în avion intră mereu aer proaspăt, nu este așa. Minim 50% din aer este recirculat. În exteriorul avionului sunt -60 de grade Celsius în zbor la altitudinea de croazieră și ar fi un consum foarte mare de energie pentru a încălzi aer atât de rece până la temperatura confortabilă a cabinei, deci se practică recircularea aerului cu aport parțial de aer proaspăt de afară.

Dar bine, au filtre (sau ar trebui să aibă, poate depinde și de vechimea avionului și cu ce filtre este compatibil acesta) în avion. Problema este că pasagerii nu respiră aer ieșit direct dintr-un filtru, iar oamenii care expiră nu o fac direct în gura de filtrare a aerului. Aerul expirat de o persoană ajunge ușor în nasul altei persoane.

Cercetătorii au făcut studii chiar bune în această privință, inclusiv modelând mișcarea aerului în cabină. Se pare că, dacă o persoană strănută, aerosolii respectivi se propagă în principal pe lățimea avionului, pe același rând, și mult mai puțin către rândurile din față și din spate. Asta e logic chiar și fără modelarea matematică care o susține pentru că:

• acele scaune acționează ca o barieră naturală față de celelalte rânduri.
• majoritatea pasagerilor au gurile de ventilație de deasupra lor deschis și acele perdele de aer care bate de sus în jos țin aerul pe acel rând.

Problema apare când trece un om pe culoarul dintre scaune. Mișcarea acelui om antrenează aerul dintre rânduri și-l duce pe multe alte rânduri în față și în spate, contribuind la propagarea aerosolilor respectivi, inclusiv purtători de covid-19 dacă asta avea persoana care a strănutat sau respirat, în întreg avionul.

Și asta se bazează și pe cazuri reale. Unul foarte studiat este un zbor Hong Kong – Beijing din 2003. Pasagerul din locul 14E a avut SARS și în timpul acestui zbor (durată 3 ore) au fost infectați 20 de alți pasageri care stăteau în diverse locuri din avion, uneori la multe rânduri distanță.

Așa că momentan treaba cu ținut locul din mijloc liber este mai degrabă o acțiune de imagine, nu o măsură cu adevărat utilă. Ar fi un miracol dacă un pasager infectat nu i-ar infecta și pe alții din jurul său, având în vedere cum se mișcă aerul într-un avion. Și apoi luați în considerare înghesuiala de la îmbarcare și mai ales de la debarcare, când stau toți înghesuiți cu bagajele în mână pentru marea cursă către verificarea pașapoartelor.

Singura metodă de prevenție eficientă în avion pare a fi purtarea permanentă a măștii. Dacă strănuți în ea, rămâne acolo. Și mi-a plăcut și ce-a arătat Sanjay Gupta într-un ghid privind zborurile, adică

• să nu te înghesui la intrare și ieșire.
• să dai drumul la ventilație pentru a-ți crea o perdea de aer în fața ta.
• să alegi un loc la fereastră pentru a avea contact cu cât mai puțini oameni în acest mod.

Singurul om pe care-l știu eu că a zburat în această perioadă (la început de iunie, de fapt) a făcut-o cu masca tot drumul din Japonia până aici, cu două escale. Nu a fost ușor, iar avionul a fost aproape gol.

Liniile aeriene au mari probleme în această perioadă. Numărul de zboruri este foarte mic față de acum un an.

Unii oameni care sunt nevoiți să zboare descoperă apoi că s-au vândut atât de puține bilete încât linia aeriană a preferat să anuleze întreaga cursă decât să zboare în pierdere. Din ce văd acum, se zboară full doar pe chartere în tot felul de excursii plătite deja prin insule grecești sau spaniole, că acolo agenția turistică știe deja că toți pasagerii se vor prezenta.

sursa: screenshot-uri din acest clip Vox, care explică mai în detaliu cele de mai sus. Partea cu circulația aerului și filtrele HEPA o găsiți în acest document IATA.