Explicații despre conflictul de durată dintre India și China

Poate că vi s-a părut amuzant că India și China s-au luptat la frontiera lor comună din munții Himalaya folosind pietre și bețe de bambus cu cuie înfipte în ele, acum vreo două săptămâni. Practic un fel de bătaie generalizată între soldați de parcă ar fi clanuri mafiote din Craiova, dar nu uitați că 20 de indieni și un număr necunoscut de soldați chinezi au murit în acea bătaie. Unii de la răni, alții pentru că au fost separați de colegii lor, luați pe sus și aruncați în prăpastie, zic unele mărturii.

Apoi India a lovit puternic China interzicând… TikTok. Și alte aplicații chinezești. Acum că-i sâmbătă, poate aveți timp de citit pe îndelete cum s-a ajuns aici.

Lupta aceasta și felul în care ambele țări se ambalează militar în prezent este doar un alt capitol dintr-un conflict început acum vreo 80 de ani și care și are originea chiar acum 150 de ani, de atunci existând tensiuni în regiune.

Dacă vă interesează să înțelegeți mai bine de ce două puteri nucleare, ambele cu mai mult de un miliard de locuitori, armate de amploare și mult teritoriu sunt aproape de un război la frontieră, am pregătit mai jos câteva linkuri bune.

Pe scurt, cele două țări împart o graniță de 3.488 km lungime și ambele insistă că nu-i bine trasată. Cele mai disputate regiuni sunt în nord-vest, zona Aksai Chin din regiune Kashmir, numită “sectorul vestic”, și în nord-est, zona Arunachai Pradesh, “sectorul estic”.

By w:user:Planemad – Own work

Problema a pornit de la britanici, care atunci când stăpâneau India și apoi după retragerea de acolo au trasat niște granițe cu China urmând relieful natural, adică diverse culmi muntoase din munții Himalaya. Asta n-a fost o problemă la început pentru că un conflict pentru unde trebuie să fie de fapt granița era greu de purtat cu cai și căruțe și soldați la altitudinile acelea și în frigul din munți, dar în vremurile moderne oamenii sunt mai ușor de încălzit, există blindate și avioane, șosele de asfalt și interese economice și politice chiar și în astfel de zone aparent pustii.

După diverse tratative și negocieri în secolele 19 și 20, guvernul comunist al Chinei a declarat după 1947 că o parte indiană din Aksai Chin este de fapt teritoriu chinez și granița trebuie retrasată. Relieful complex de acolo și drumuri făcute la repezeală de ambele țări au făcut ca soldații indieni și chinezi să ocupe diverse poziții de-a lungul unei LAC – line of actual control, care a deveni granița de facto între cele două națiuni.

Cu soldații acolo, uneori păzind granița la câțiva zeci de metri unul de altul, a fost ușor de trecut la conflicte mărunte gen bătăi și mici scandaluri uneori finalizate cu decese și chiar și înfruntări militare. Cea mai mare a fost în 1967, când o serie de lupte purtate cu mitraliere și artilerie au făcut vreo 200 de victime de partea indiană și probabil câteva sute și de partea chineză. China a câștigat atunci, ocupând mai mult teritoriu indian.

Din 1967 nu s-au mai luptat cu arme de foc în acea zonă. De asta și conflictul de acum a fost purtat cu pietre și bețe. Probabil că ambele țări se feresc să tragă cu arme de foc pentru că s-ar trece peste un prag periculos, unul în care presiunea publică din ambele țări ar solicita guvernelor proprii acțiuni militare și mai ample. Ambele țări au armate numeroase și bine dotate, deci un conflict amplu n-ar fi de dorit. Până nu se trage cu gloanțe, totul se poate caracteriza drept “și-au pierdut temperamentul niște soldați și s-au bătut între ei, dar nu-i o politică de stat”.

India are suplimentar probleme în Kashmir pentru că și Pakistanul revendică teritorii de acolo. În Kashmir este practic o luptă între trei puteri nucleare și cu armate numeroase.

Poate că vă întrebați de ce contează cine stăpânește niște zone muntoase aproape pustii, fără resurse naturale, aflate la peste 4000 de metri altitudine. Sunt multe motive la mijloc:

• pe plan local, cine ajunge să controleze diverse văi strategice le poate apoi întări militar și ulterior, peste câteva alte decenii, poate începe să emită pretenții suplimentare în regiune pentru că deja deține o poziție strategică superioară.
• pe plan regional, este o înfruntare între China și India pentru dominarea economică a unei mari porțiuni din Asia. Dacă India se retrage în fața Chinei, practic China se va impune ca lider regional și asta le va da o poziție de forță în orice negociere cu statele din jur în ceea ce privește drepturi de pescuit, tranzacții cu petrol, energie, gaze, bunuri, alianțe militare șamd.

Asta-i povestea pe scurt. Pe lung, dacă vreți să vedeți mai în detaliu ce probleme sunt și prin Asia, citiți și următoarele:

Vox – despre istoria acestui conflict și ce zic alte puteri mondiale, în special SUA.

Wikipedia – o istorie mai largă a conflictelor sino-indiene la graniță.

Al Jazeera – momente cheie în conflictul din ultimele decenii.

CNN – diverse studii despre forțele militare din zonă și capacitatea avioanelor și rachetelor de a purta un război la astfel de altitudini.

Vox – acest clip despre Kashmir, conflictul India-Pakistan-China și cum s-a ajuns acolo:

Wikipedia – conflictul din 2017 din sectorul estic, când chinezii au făcut un drum pe acolo.

Vox – clipul de mai jos despre de ce China construiește insule artificiale în Marea Chinei de Sud. N-are legătură cu conflictul, dar explică bine de ce astfel de avantaje militare strategice pot modifica substanțial comerțul în favoarea Chinei.