În curând vom vedea camere cu termoviziune la intrarea în birouri și fabrici

Tehnologia se adaptează la nevoile pandemiei. După ce Google și Apple au dezvoltat rapid protocolul lor de contact-tracing, imprimantele 3D au lucrat pentru ventilatoare și după ce termometrele cu infraroșu au venit în actualitate, acum a venit rândul camerelor video.

Mai exact, revine cu forțe noi domeniul camerelor de supraveghere cu termoviziune și cu măsurare cu acuratețe a temperaturii pielii. Până acum astfel de camere aveau ca scop detecția de corpuri calde, ca să iasă rapid în evidență o persoană care sare gardul sau care sare granița, că-i mult mai cald decât mediul înconjurător. Cred că am mai spus pe aici că am văzut cândva o astfel de soluție Flir care detecta căldura unui om de la câțiva kilometri distanță, fiind gândită pentru supravegherea frontierei de stat.

Când vrei să detectezi un corp cald, nu-ți pasă exact dacă are 35 sau 38 de grade Celsius, că oricum este mult mai cald decât zidul sau copacii din jur.

Acum cu pandemia a început să conteze și temperatura exactă la suprafața pielii. Uitați cât de rapidă poate fi o soluție de scanare a unui număr mare de oameni ce intră pe ușile unei hale:

Imaginea este de la o nouă cameră D-Link DCS-9500T. Nu este o soluție din gama home, ci ceva gândit pentru birouri, fabrici, spații comerciale, școli și alte asemenea zone cu trafic mai mare de persoane pentru că această cameră măsoară temperatura a până la 30 de persoane simultan, cu rapiditate mare.

Altfel spus, este de montat în dreptul ușilor de acces pentru a identifica rapid dacă o persoană din sutele care intră în clădire la ora începerii activității are temperatura mai mare decât este normal.

Camera este duală, cameră video 1080p și cameră cu termoviziune cu senzor de 400 x 300 elemente și o acuratețe de +/- 0,3 grade C, zice pagina oficială. Senzorul e bun, că sunt și o mulțime de camere cu termoviziune profi cu senzor de 320 x 240 elemente. Comparativ, cea pe care o folosesc eu în unele review-uri este de 206 x 156 elemente.

Cea D-Link vine și cu un software tip dispecerat și include recunoaștere facială. Altfel spus, dacă o persoană are temperatura crescută, nu trebuie să te întrebi care dintre cele 200 care au intrat în acel minut pe ușile clădirii o fi fost, ci îți spune software-ul dacă îl conectezi la baza de date cu fotografiile angajaților.

De acolo fiecare companie își face singură procedurile pentru ce face în continuare. Poate cheamă respectiva persoană pentru a-i măsura temperatura cu un termometru, poate îi spune să muncească astăzi de acasă, micșorând astfel interacțiunea ei cu alți angajați, poate află că respectivul a stat în curent și de asta are febră, deci e ok să intre în birouri.

Cred că în viitor vom asista la montarea unor astfel de soluții în special în fabrici și poate și școli sau alte instituții. Gândiți-vă la o fabrică: dacă o persoană bolnavă de covid dă și altora boala și asta duce la închiderea temporară a liniei de producție, pierderile pot fi chiar și de milioane de euro. Astfel de companii vor prefera să trimită un om cu temperatura mărită acasă în acea zi, deși cel mai probabil nu este bolnav, decât să riște un focar de infecție și posibilele pierderi financiare și omenești ce i-ar urma. Pun pariu că cei de la Arctic Găești sau FAN Courier și-ar fi dorit un astfel de sistem, D-Link sau nu.

Părerea mea este că în următoarele luni vor fi montate astfel de camere și la intrarea în clădirile de birouri mari și probabil în alte spații industriale, poate și pe la grădinițe sau școli. Unii nu-și pot permite întreruperi ale activitătii, iar astfel de soluții pot fi prima linia de alertare și limitare a problemelor, chiar dacă poate ajung să coste sute sau mii de euro.

După cum ziceam în articolul despre termometre IR, se măsoară temperatura la suprafața pielii, care pentru un om normal este de vreo 34-35 de grade. Dacă ai pe piele 37,3 grade (cât zice OMS că ar fi un prag bun de alarmare) sau mai mult, probabil temperatura reală internă este mult mai mare.