De ce cred că guvernul se grăbește cu relaxarea din 15 mai

Eu nu văd cu ochi buni relaxarea din 15 mai. Cu toată dorința mea și a altora de a nu vedea și mai mulți oameni în șomaj, cred că guvernul s-a pripit cu această decizie pe care nu o ia strict din motive medicale, cum ar trebui, ci din alte motive indirecte.

Veți spune că sunt din nou paranoic, așa că încep cu cifrele concrete care-mi pot sprijini afirmația.

Când au anunțat țările europene cu multe cazuri o relaxare a măsurilor? Păi, când numărul de noi cazuri înregistrate zilnic a fost de 2, 3, chiar 4 sau 5 ori mai mic decât numărul din perioada de maxim a pandemiei.

Uitați niște grafice. Uitați-vă ochiometric la ele sau căutați-le pe Worldometers, dar Spania a anunțat o relaxare când au ajuns pe la 2.500 de cazuri zilnice față de cele 7.000 pe care le înregistrau într-o perioadă de vârf, Italia la 1.200 față de cele 5.000-6.000, iar Germania când a scăzut pe la 800 de cazuri de la în jur de 5.000 zilnice.

Cum stăm în România? La noi este o evoluție constantă. Suntem la un platou, nu pe scădere.

278 de cazuri noi înregistram pe 2 aprilie, 333 pe 13 aprilie, 306 pe 21 aprilie, 325 pe 5 mai, 320 pe 9 mai. Dinți de ferăstrău, urcări și coborâri, dar cu o medie pe 7 zile relativ constantă.

Iată alte grafice legate de numărul total de cazuri active, un indicator ce poate fi direct legat de capacitatea spitalelor de a gestiona epidemia.

În afară de Franța, celelalte țări arată o scădere a numărului total, semn că sunt pe redresare. Cum arată România? Graficul este orizontal.

Prin urmare, nu avem o scădere semnificativă a numărului de infectări, dar președintele și guvernul (și opoziția, de altfel) au decis că putem elimina măsurile de prevenție introduse în martie.

Care-i motivul invocat oficial? S-a spus că spitalele fac față, că secțiile de terapie intensivă au destule paturi libere și deci putem risca această relaxare pentru că, dacă apare un val 2 semnificativ, avem unde să-i tratăm pe bolnavi.

Asta sună ca și cum ai spune că avem mulți pompieri care stau degeaba, deci nu-i problemă dacă iau foc mai multe clădiri în fiecare zi. Facem față!

Asta oficial. Medicii, bănuiesc eu, sunt foarte nemulțumiți de această motivație. Am prieteni medici care n-au mai fost pe acasă de mai mult de o lună și ceva, deși nu lucrează în spitale “de linia întâi”. Dorm pe unde pot, de obicei în spații puse la dispoziție de primărie, își văd copiii de la distanță, vorbesc cu soțul sau soția de la 5 metri și cu masca de protecție pe față.

De ce? Pentru că lucrează într-un mediu cu risc mai mare de infectare, chiar dacă nu-i linia întâi a frontului, și astfel își protejează familiile.

Iar de personalul medical din spitale cu covid-19 nici nu mai am cuvinte. Pentru ei, mesajul guvernului este un fel de “în loc să căutăm să vă micșorăm povara după 2 luni intense, veți munci tot 12 ore pe zi, dar posibil îngrijind și mai mulți bolnavi de covid, că na… paturi libere mai sunt.”

Paranteză: Angajații din spitale care s-au dus la datorie în aceste două luni anterioare, în ciuda riscurilor și condițiilor de muncă, mi se pare că sunt adevărații eroi ai acestei crize. Îmi pare rău că, pe fondul unor probleme vechi ale sistemului medical (șpăgi, nepăsare, infecții spitalicești, pile), oamenilor obișnuiți le vine greu să le mulțumească așa cum trebuie pentru comportamentul din prezent. Condițiile fiind cum sunt, povestea și efortul personalului medical care a ales să-și facă datoria a fost greu de arătat marelui public, dar sper ca această poveste să fie bine spusă după ce se termină totul. /paranteză

Și dacă motive medicale însemnate nu există pentru această relaxare, de ce are ea totuși loc?

Eu intuiesc mai multe și le găsiți mai jos. Poate veți fi de acord cu mine, poate nu, dar așa văd eu lucrurile.

Guvernul cedează în fața presiunii patronatelor din diverse sectoare ale economiei. Adică patroni mici sau mari au cerut redeschiderea diverselor tipuri de business-uri, că altfel dau faliment, iar toată clasa politică a cedat.

Motivul în sine nu este unul rău. Și eu vreau ca economia să meargă, vreau ca toți oamenii să aibă de muncă, vreau să crească din nou consumul și producția. Și veniturile mele au scăzut în ultimele două luni, în caz că cineva crede că n-am tot interesul pentru ieșirea din criză.

Problema este că, dacă apare un val 2 din cauza unei relaxări prea rapide, toate aceste business-uri redeschise are fucked. Dacă numărul de cazuri noi zilnice începe să crească după 2-3 săptămâni și se închid din nou restaurantele, frizeriile, firmele de sonorizare la nunți, fabricile mici și mari și orice altceva afectat de astfel de cazuri, atunci vor rămâne închise pentru o perioadă și mai lungă de timp deoarece:

1. vom avea o criză medicală și mai mare care va trebui aplanată.
2. un eșec al relaxării în 15 mai va face ca o nouă relaxare să fie luată mult mai târziu.

Altfel spus, guvernul a avut de ales între o relaxare mai lentă, dar mai sigură, și una mai rapidă, dar cu riscul ca aceasta să eșueze și să o luăm de la capăt cu epidemia și criza economică. A ales a doua variantă într-un soi de ruletă rusească periculoasă jucată cu fiecare cetățean al României, că pe aceștia îi vor afecta virusul sau criza economică.

Ce alte motive mai are guvernul? Unul electoral, desigur. Nu vor să piardă voturi pentru că vin alegerile, iar sondajele recente arată că PNL a scăzut în intenția de vot.

PNL-ul nu vrea să piardă voturi punându-se împotriva bunăstării afacerilor mici și mari. Ei permit redeschiderea. Dacă merge bine și economia crește, va fi meritul PNL. Dacă redeschiderea nu merge bine și criza medicală și economică revine, va fi vina virusului, a oamenilor care n-au urmat măsurile de protecție șamd, dar nu a PNL-ului. O situație clară win/not our loss.

Tot PNL este hăituit pe unde se poate de PSD, care-i acuză pe rând că ba nu iau măsuri pentru sprijinirea economiei, ba că o țin prea mult închisă, ba chiar, ironia maximă, că fac achiziții de la prieteni de partid. PSD acuzând pe alții de achiziții trucate… PSD a crescut în sondaje, apropo.

Paranteză: dacă vă întrebați ce-a făcut USR-PLUS, răspunsul este că nimic observabil. Au spus că o criză de amploare are nevoie de o guvernare stabilă și deci nu vor ataca PNL-ul pe unde pot (cum fac alții), ceea ce ar putea fi caracterizat de unii drept o poziție cinstită, iar de alții de naivitate și nepricepere în jocul politic, unde sari la beregată de câte ori poți. USR și PLUS au scăzut în sondaje, de altfel. /paranteză

Și mai este un motiv în spatele relaxării decise de PNL acum: presiunea publică. S-au săturat oamenii de stat în casă. Vor să se tundă, să se plimbe, să iasă cu femei, să meargă la munte, să-și vadă bunicii din alt oraș șamd.

Toate dorințe ușor de înțeles, de altfel. Treaba guvernului nu este, însă, să cedeze în fața dorințelor populației, ci să ia decizii pentru binele populației, chiar dacă nu sunt pe placul tuturor.

Dacă s-ar transpune în lege tot ce-și doresc oamenii, atunci n-am mai plăti deloc taxe, s-ar fuma pe oriunde, s-ar putea circula cu orice viteză, s-ar elimina rapid taxa Oxigen (oh wait), s-ar da fiecăruia o locuință și o mașină, iar bogaților le-ar fi confiscate averile, după care probabil le-ar fi date înapoi atunci când le vine chiar acestora rândul la pus o dorință.

De ce apare această presiune publică? Pentru că guvernul nu a explicat niciodată bine oamenilor de rând de ce măsurile sunt necesare, cât de gravă este epidemia și alte asemenea lucruri. Guvernul nu a comunicat niciodată bine, punct.

Știți cum sună comunicările guvernului? “Se interzice X, se interzice Y, se sancționează cu amendă Z“. Ce-au înțeles oamenii? Unii ceea ce trebuie. Unii nimic, dar au respectat legea. Unii au înțeles lucruri inedite; poate ați văzut un interviu luat pe la Unirii cu o femeie care spunea că nu-i nimic grav cu epidemia asta, ci “încearcă Bill… Gates… ăla ceva pe noi sau așa“.

Să vă dau alt exemplu. Am văzut cândva la noi într-un parc un semn care spunea “Hrănirea animalelor din parc este strict interzisă cf HCL 1234/2000”.

Huh? De ce? Ce-are dacă dau mâncare unor porumbei sau unei veverițe? Bă, ăștia sunt proști, ce au cu veverițele?!

Întâmplător am văzut după o vreme un semn similar în străinătate, tot într-un parc, dar acolo scria cam așa: “Dragi vizitatori, vă rugăm să nu hrăniți animalele din parc. Mâncarea atrage șobolani, iar aceștia transmit diverse boli animalelor respective. Fiți fără grijă, personalul parcului le oferă zilnic alimentația de care au nevoie.”

Asta este diferența între comunicare proastă și comunicare bună. Dacă-i interzici omului ceva, explică-i cu frumosul, de mai multe ori și pe înțelesul tuturor minților, de ce sunt utile acele interdicții.

Dacă-i zici doar “amendă plus bătaie”, acel om nu înțelege nimic, ba chiar mâine îl vede pe Cataramă îmbrățișând bolnavi și fiind în continuare sănătos. În loc să-l transformi pe cetățeanul de rând într-un partener pentru îmbunătățirea unei situații, îl transformi în dușman care crede că abia aștepți să-i arzi o amendă. Vreți exemplu? Poliția Română nu-i partenerului cetățeanului pentru menținerea comunității, ci ăia care stau la pândă în boscheți sau execută ordinele lui Dragnea.

Din lipsă de comunicare adecvată apare presiunea socială de relaxare. Statul n-a reușit să spună oamenilor că este gravă situația, așa că aceștia nu cred că este gravă situația. Genele dacice sunt puternice!

Ba chiar, cum am auzit de la oameni deștepți, avem puține decese față de Italia sau Spania, deci ar trebui ridicate măsurile. Legătura este fix invers, avem puține decese tocmai pentru că au fost aplicate din timp măsuri dure, dar acest lucru nu a fost bine explicat.

Guvernul împachetează toată relaxarea într-un frumos slogan de tipul “dar vor fi obligatorii alte măsuri de protecție“. Sigur că da!

În aceste măsuri noi nu am deloc încredere. Cică în autobuze se va sta doar jos, iar în picioare va avea voie doar câte o persoană la fiecare 1,5 metri, iar masca va fi obligatorie.

OK, și cine va veghea la aplicarea acestei reguli? Că și fără vreo pandemie, controlorii și poliția nu puteau să impună oamenilor nici măcar să taxeze un bilet. Nici călătorii obișnuiți nu sunt mai breji, că dacă se urcă în autobuz unii grupați și fără mască, nu va face nimeni scandal, la fel cum nu se făcea scandal când unii ascultau muzică pe speaker sau erau observați în timp ce furau din buzunare.

“Trenurile vor fi dezinfectate după fiecare călătorie și un loc din două nu va fi ocupat!” Care trenuri, alea în care până acum se scuipau semințe pe jos, se urina pe pereți, iar nașul lua șpagă? Autoritățile acelea și călătorii aceia vor urma dintr-o dată niște norme stricte de prevenție? Pe ce lume se va întâmpla asta?

S-au dat până în prezent peste 200.000 de amenzi pentru încălcarea ordonanțelor militare și dintr-o dată guvernul crede că un număr și mai mare de oameni vor respecta un număr și mai mare de măsuri?

Asta este o glumă. Este, de fapt, metoda guvernului de a se spăla pe mâini de întreaga situație. Vor spune “noi am scris în lege ce trebuia făcut, dar oamenii n-au respectat legea și s-au îmbolnăvit“. Ne va spune președintele, cu tonul său de profesor, un “ați fost neascultători, nota 4, duceți-vă la colț!”

Pregătiți-vă de avalanșa de știri despre cum au fost filmați oameni fără măști în autobuze, despre cum nu există dezinfectant la intrarea în sediul X și apoi interviu cu directorul sediului X zicând că nu a primit de la stat baxul de dezinfectant, despre achiziții la prețuri mari, vizite patriotice în locuri unde totul merge bine și apoi despre mizeria ascunsă în alte locuri unde nu merge bine.

Nu vedeți că se introduce obligativitatea măștilor, dar acestea sunt în continuare scumpe și nici măcar ghiduri despre cum să-ți faci acasă o mască nu difuzează nimeni în mass-media?

În plus, guvernul s-a dovedit incapabil de a gestiona și până acum ordonanțele în baza cărora a luat măsuri. Ați văzut deja decizia CCR de neconstituționalitate a amenzilor, survenită ca urmare a faptului că guvernul n-a fost în stare să scrie detaliat ce înseamnă “prea departe de casă”.

Acum apare un alt scandal, adică faptul că starea de alertă și măsurile de relaxare oricum n-ar putea fi luate în timp util pentru tranziția imediată de la starea de urgență și deci vom avea o perioadă de… nimic, un fel de no man’s land sau time, între cele două.

Asta nu mă face să am încredere în măsurile de prevenție cerute de guvern. Pe hârtie se cer multe, dar trebuie să aibă și cine să le aplice și, cum zic englezii, să le enforceze.

Nici alții n-au fost mai breji. Numărul de cazuri din Germania a început din nou să crească după câteva zile de relaxare. Marea Britanie a adoptat un ton mai moderat pentru marea redeschidere, că situația din spitale le-a dat peste cap intențiile. Poate că România se va dovedi mai capabilă și românii mult mai disciplinați! Închipuiți-vă că am zis asta pe un ton de teleshopping!

În concluzie, relaxarea vine oricum peste noi, în ciuda a ceea ce am scris mai sus. Poate că vom avea noroc și va merge totul bine, iar afacerile mici și mari își vor reveni de acum. Sper să fie așa, nu scenariul expus mai sus.

Nu uitați, însă, că sunt doar măsuri de relaxare pentru ca economia să mai ia o gură de aer. Nu s-a apăsat un buton OFF pentru criza medicală. Virusul este tot aici, iar riscurile de a-l întâlni cresc.

Vă rog, prin urmare, să purtați în continuare mască în spațiile închise sau în aglomerație. Vă protejează, în primul rând, pe voi. Spălați-vă obsesiv-compulsiv pe mâini, ajută. Nu vă expuneți unor riscuri inutile, nu bateți țara în lung și în lat, nu reveniți la obiceiurile anterioare doar pentru că este permis să faceți asta.

Felul în care trăim și interacționăm s-a schimbat profund. Relaxarea nu este o ștergere cu buretele a situației din ultimele luni, iar cea mai simplă metodă de a rezolva criza medicală și cea economică este să ne păstrăm sănătatea, că de acolo curg toate.