Ce efect au alcoolul, săpunul, șervețelele antibacteriene, masca și altele asupra virusurilor

Ieri a fost în comentariile de pe blog o discuție mai lungă despre dacă șervețelele antibacteriene pot fi folosite pentru a șterge ambalajele cumpărăturilor. S-a mai zis și că săpunul nu are nici un efect asupra coronavirusului în afară de a-l lua de pe mâini și a-l arunca la scurgerea chiuvetei, odată cu apa, sau că alcoolul sanitar nu are efect suficient.

Mă gândesc, deci, că ar fi bine să lămurim niște lucruri.

Din câte înțeleg eu citind diverse informații oficiale pe net (sau surse citând oficialități), lucrurile stau la modul următor.

Alcoolul. Alcoolul de concentrație 62-71% reduce semnificativ de mult virusurile de pe o suprafață într-un minut de la aplicare. Așa calculează cercetătorii: cu cât s-a redus și în cât timp. Semnificativ de mult = cât să fie bine, în limbajul lor. Acesta este studiul.

Surface disinfection with […] 62–71% ethanol significantly reduces coronavirus infectivity on surfaces within 1 min exposure time.

M-am uitat pe alcoolul meu sanitar. Mona și Dora au 70% concentrație. Concentrație mai mare ar însemna că acționează într-un timp mai scurt. Concentrație mai mică ar însemna că este nevoie de mai mult timp ca alcoolul respectiv să omoare virusul.

BTW, încă puteți vota în sondajul Mona versus Dora.

Conform studiului citat, hipocloritul de sodiu 0,1% și peroxidul de hidrogen 0,5% sunt la fel de eficiente precum alcoolul. Există și dezinfectanti pe bază de prima substanță, iar a doua se mai găsește în apa oxigenată, dar acestea sunt toxice sau nocive față de alcool și mai bine nu vă jucați cu ele.

Șervețelele antibacteriene. Depinde ce conțin, desigur. Am unele mai mari marca Delhaize ce conțin și digluconat de clorhexidină în concentrație 0,5%.

Conform studiului de mai sus, digluconatul de clorhexidină în concentrație de 0,02% nu este foarte eficient în distrugerea virusurilor, dar aici avem o concentrație de 25 de ori mai mare decât cea din studiu. Ceva-ceva tot o face, zic eu. Când le folosesc pentru a freca ambalaje cu ele de obicei mai pulverizez alcool sanitar pe șervețele, că mi se pare că altfel se usucă rapid.

Mai am șervețelele antibacteriene de mai jos. Pe spate scrie că includ alcool etilic și agent antiseptic. Nimic despre concentrații, dar poate că au o acțiune. Nu le folosesc în aceste zile, ci fac parte din kitul general de călătorie în vremuri de pace.

Săpunul. Săpunul are un mecanism simplu: distruge învelișul lipidic al coronavirusurilor, ceea ce practic distruge virusul în sine.

Învelișul acela lipidic (adică de grăsime) al virusului este destul de slab ca rezistență și de aceea poate fi atacat de diverse substanțe. Dacă vă interesează mai în detaliu mecanismul, săpunurile conțin compuși amfifili, adică substanțe cu proprietăți hidrofile și lipofile. Acestea rup stratul de grăsimi al virusului. Explicația este scrisă aici de un profesor de chimie.

E ca și cum o substanță ți-ar face pielea să dispară. Destul de greu de supraviețuit după aceea.

Recomandarea de a te spăla 20 de secunde pe mâini vine de la OMS și este făcută pentru ca săpunul să ajungă pe toate zonele mâinii și să-și facă acțiunea de distrugere a grăsimilor. Aceeași acțiune distruge și virusurile HIV, hepatită B și C, Zika și altele, motiv pentru care spălarea pe mâini cu săpun este, în general vorbind, o idee bună.

Întrebare filosofică: asta înseamnă că și detergentul de vase distruge virusul, din moment ce-i atât de bun la distrug grăsimile de pe tigăi și farfurii? Probabil că da, dar distruge și mâinile.

Clorul. Și acesta distruge virusul. Nu cunosc mecanismul, dar clorul distruge cam orice este în viață, așa că nu mă mir că-i bun și împotriva virusurilor.

Cică ar fi nevoie de o concentrație de 0,5 până la 1 gram/litru de clor (CDC aici și aici). Sticla de mai jos de înălbitor cu clor, pe care o aveam în casă din motive ce probabil țin de curățenie (nu mă ocup eu și deci nu știu, nu-mi pasă) are 5% clor. Poate fi deci diluat de 5-10 ori, cu aproximație. Are 3M un PDF despre astfel de lucruri.

Am făcut fix asta și avem un pulverizator (sau fâs-fâs, cum este numit neoficial) cu astfel de lichid.

Atenție: noi folosim clor foarte rar. Nu dați cu el pe piele, pe nimic alimentar, pe obiecte vizibile și pe obiecte colorate, că le poate strica aspectul. Miroase și foarte nasol și vi se poate face rău de la vapori. Noi îl folosim doar pentru ambalajele de carton pe care oricum le aruncăm ulterior la gunoi.

O altă problemă cu clorul este că acționează lent. Unii viruși sunt eliminați în 15 minute, pe când alcoolul îi elimină în secunde.

Spray-uri dezinfectante. Eu am unul precum cel de mai jos cumpărat acum multă vreme de la casa de marcat a unui magazin. Am vreo 3 asemenea sticluțe în casă, sunt utile în călătorii.

Pe el scrie că are 70% alcool, deci vedeți secțiunea despre alcool mai sus pentru mecanismul de acțiune. Acum dacă chiar conține această concentrație de alcool sau nu… cine știe. De când cu Hexifarma, te poți îndoi de orice, nu?

Mai am gelul de mai jos. Scrie pe el că ar conține alcool, dar nu și concentrația.

Masca, medicală sau improvizată. Aici e simplu: o pui pe gură și nas ca să nu-ți intre în ele vaporii din tusea sau strănutul altora. Sau aerosolii de la o persoană infectată cu care stai de vorbă. Astfel de particule ajung până la 2 metri distanță, pot fi purtate de curenți de aer o perioadă mai mare de timp, se depun pe alte obiecte unde pot rezista până la 9 zile șamd.

Mănușile. Acțiunea este indirectă, zic eu: cu mănuși pe mâini, nu-ți vine să-ți bagi degetul în ochi, gură sau nas, așa că e mai mic riscul de a duce virusul de pe mâini în corp.

Utilizarea mănușilor este complicată. Cele chirurgicale trebuie scoase într-un anumit fel șamd. Eu zic să nu vă bateți capul. Dacă purtați mănuși ca să nu băgați mâna la gură din reflex, puteți să vă și spălați cu săpun direct pe ele la întoarcerea acasă, apoi le dați jos în chiuvetă, vă spălați și pe piele cu săpun, pe interiorul mănușilor, peste tot. Sau le aruncați la gunoi, în caz că aveți stocuri.

Sosurile acestea două. Nu au nici o acțiune împotriva coronavirusurilor, dar fac izolarea mai suportabilă și ajută mental.

Primul este un Sriracha cu maioneză din Thailanda, cumpărat din Carrefour Parklake în ziua cu operațiunea “marea aprovizionare pentru carantină”. Al doilea l-am luat mai de mult și acum l-am găsit în frigider. Ambele sunt foarte bune și de avut în casă, primul e picant și cremos, al doilea este cremos și cu aromă de usturoi exact cât trebuie.

În caz că vă gândiți că usturoiul poate ajuta împotriva coronavirusului, OMS a confirmat că nu are de fapt nici o acțiune. E bun doar împotriva vampirilor și a nevestei dacă devine prea pupăcioasă.

Care este riscul de a lua SARS-Cov-2 de pe obiecte, pachete, ambalaje, clanțe, butoane de lift șamd. Infim, zic eu. Like… aproape zero în lumea normală.

Sigur, există multe cazuri de transmisie de acest tip, dovadă un studiu care zice cum, cât și pe unde a găsit urme de virus. Atunci când cercetătorii zic că n-a fost confirmat un anumit tip de transmisie, se referă la faptul că nu s-au făcut o mie de teste în condiții identice de laborator pentru a vedea “ca la carte” că se întâmplă lucrurile așa, iar rezultatele n-au fost publicate într-un mediu academic pentru peer review. Asta nu exclude faptul că există indicii bune că acel mod de transmisie există.

Oricum, riscul tot micro-infim rămâne. Adică să-l calculăm ca în Teoria Riscului, o treabă învățată la un curs de Project Management. Riscul se poate calcula înmulțind probabilitatea ca ceva rău să se întâmple cu impactul resimțit dacă se întâmplă. Poți da valori de la 1 la 3 fiecărui termen, poți calcula în procente, nu contează asta exact.

Risc = “probabilitatea”  X  “severitatea impactului”

Și mai poate apărea în ecuație și costul de a micșora acest risc, exprimat în bani sau ore-om de muncă.

Eu zic că riscul ca un om infectat, dar care nu știe asta și încă nu are simptome, să fi tușit fix pe iaurtul pe care-l iei tu de la raft și virusul să fie pe acel iaurt, să treacă pe mâna ta și tu să-l bagi în gură din neatenție este, totuși, foarte mic. Crește proporțional cu numărul de cazuri din localitate, desigur, și cu meseria omului, că un curier sau casier este mai expus îmbolnăvirii decât baba de la etajul 3 care doar plimbă câinele ziua și tușește pentru că a fumat toată viața.

Și atunci de ce să iau aceste măsuri de protecție? Pentru că sunt foarte simplu de luat!!!11

Și pentru că oricum n-am altceva mai important de făcut în această perioadă! La propriu, spălatul coletelor este unul dintre momentele interesante ale zilei.

Sau, ca să vorbim inginerește, pentru că severitatea impactului din teoria riscului este foarte mare. Dai virusul altora, îmbolnăvești familia, stai 3 săptămâni în spital, e de rău. Costul de a-l micșora este infim: te speli pe mâini 20 de secunde; porți o mască pe afară; dai cu fâs-fâs pe colete și te mai speli o dată pe mâini după aceea.

Ieri mi-au venit două colete prin curier. Mi-a luat 30 de secunde să le pun jos și să le sprayez cu alcool pe fiecare parte. Apoi au venit două pungi cu produse comandate la RealFoods (mmm, drob!), vreo 15 la număr. Mi-a luat 3 minute, pe ceas, să le frec cu două șervețele date cu alcool. Asta pentru că Matilda era ocupată și am făcut singur totul, altfel eu i-aș fi întins pe rând fiecare obiect, ea-l curăța și punea pe masă și probabil terminam în 2 minute plus o ceartă ușoară totul.

Este atât de simplu. Avem alcoolul pus într-un pulverizator rămas de la un spray de spălat geamurile.

De asta nu are rost o discuție de genul “dar există riscul să-ți cadă un meteorit în cap când ieși din casă, de ce nu te închizi în peșteră”. Este whataboutism. Da, există și riscul de a păți un accident auto de câte ori pleci la drum. Costul de a nu folosi o mașină este însă foarte mare, pentru că-i foarte dificil să călătorești altfel, iar riscul se poate micșora un pic conducând prudent, de exemplu. Riscul de a-mi cădea un meteorit în cap tinde la zero din cauza primului membru al ecuației.

Riscul de a lua virusul în perioada de epidemie, cu sute de cazuri noi descoperite zilnic? Tot mic, dar… mai mare decât altele.