Autoritățile ascund focarele de infecție (și alte două aspecte care mă deranjează)

Mă deranjează trei aspecte în comunicarea de criză a autorităților noastre.

Primul este că nu se comunica focarele de infecție. Cred că românii au dreptul să știe că în orașul lor se înregistrează 140 de cazuri sau 3 cazuri.

Nu musai pentru ca, în al doilea caz, să iasă în parc și la grătare (dacă nu din instinctul de supraviețuire, atunci pentru că ordonanța militară 3 interzice asta), ci ca să se simtă mai în siguranță. Să fie mai puțin cuprinși de panică sau anxietate, după cum am văzut în multe comentarii de aici.

Mai jos vedeți site-ul corona.rki.de, o hartă a cazurilor din Germania. Fiecare land are trecute clar numărul de cazuri, densitatea lor șamd.

Un click pe Landkreise și apare o hartă și mai detaliată, la nivel de district rural. Pentru Berlin, de exemplu, puteți vedea câte cazuri sunt în Mitte și câte în Charlottenburg.

Trecem la România. O hartă asemănătoare făcută de Institutul Național de Sănătate Publică nu prezintă numărul de cazuri pentru fiecare județ, ci doar totalul pe țară. Covid19.geo-spatial.org prezintă situația per județe așa cum era acum vreo săptămână. În colțul din stânga sus scrie mare “1223 județ necunoscut” pentru că de atâtea cazuri statul român n-a mai anunțat situația geografică. (Update: între timp, au anunțat mai multe date despre Suceava, așa că acum sunt doar vreo 800 de “județ necunoscut”)

Uneori mai afli prin declarații câte o cifră. Pe 26 martie, Streinu-Cercel spunea că în București-Ilfov sunt 188 de cazuri. Mai vin uneori date de pe la Suceava sau Hunedoara, dar atât.

De ce această secretomanie? Ne întoarcem la perioada comunistă, când nu aveai dreptul să știi astfel de lucruri?

Al doilea aspect deranjant este comunicarea deficitară la nivel local. OK, apar din când în când Vela și Arafat la televizor ca să zică una-alta, iar ministrul Sănătății mai spune câte ceva despre acțiunile luate prin spitale.

Unde sunt însă prefecții? Prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel județean. Când ați văzut ultima oară un prefect vorbind despre situația din județul său, orice județ, și cum stau spitalele de acolo, ce nevoi au sau n-au, câte măști au primit, câți doctori sunt, câte cazuri au raportat, câte teste au făcut?

Nici nu știu cine-i prefectul Bucureștiului. Nu țin minte vreo declarație recentă a acestuia. Iar în capitală, primarul e inutil, toate declarațiile sunt mierea dintr-o evidentă campanie electorală.

Mă uit pe la străini. La americani, guvernatorul fiecărui stat vorbește zilnic cu cetățenii, le zice sfaturi, le zice câte paturi au în spitale și de câte ventilatoare este nevoie, le spune de pe ce site-uri se pot informa cu certitudine, ce măsuri se iau șamd.

La noi, dacă răgușesc Arafat și Vela, rămânem fără nici o informație. Orban apare din când în când să promită că va fi totul bine și că se vor lua măsuri. Dacă nu vorbește nimeni vreo 3 zile, probabil se va sesiza Iohannis și va ține el un discurs, câtă vreme nu-i weekend atunci.

Al treilea: inclusiv Biserica Ortodoxă Română tace. Nu că mi-ar păsa mie personal, dar sunt milioane de români cărora probabil le pasă.

Ultimul lucru auzit din acea direcție a fost că poți să-ți aduci singur lingurița de împărtășănie și nimeni n-a făcut asta, probabil de rușine. Preoții înghesuie lumea fără nici o problemă, patriarhul habar n-am unde este, vine Paștele în 18 zile și BOR ar trebui să spună de acum că anulează orice slujbă în afară de cea televizată, că altfel riscă să infecteze mii de oameni.

Mă uit în schimb la Francisc Doboș, care-i purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București. Într-o emisiune vorbea de pe acoperișul unei clădiri, cu Airpods în urechi. În alta, comenta mesajul Papei Francisc, explica însemnătatea plimbării pe care a făcut-o papa pe străzile pustii ale Romei pentru a se ruga la un anumit crucifix.

În orice interviu vorbește și despre necesitatea de a sta acasă, de a nu lua contact cu alți oameni, de a te spăla bine pe mâini și restul măsurilor de precauție.

Prima minune care este la îndemâna noastră este apa și săpunul, spălatul des pe mâini. Atunci când strănutăm, să ne acoperim fața, să nu ne atingem fața înainte să ne spălăm pe mâini. Măsurile de bun simț. Credința nu le împiedică, dimpotrivă”, a spus Francisc Doboș, la Digi24.

Arhiepiscopul catolic de București Aurel Percă recomandă „persoanelor cu vârsta peste 70 de ani, celor vulnerabili din punct de vedere medical (cu diabet, boli cardiovasculare, respiratorii, hepatice etc) şi celor care prezintă simptone de răceală să evite prezența în biserici și capele la momentele de rugăciune comunitară și să se unească în rugăciune prin participarea la devoţiunile (Rozariu, Calea Crucii) şi la Sfintele Liturghii care sunt transmise în direct pe internet din Catedrala Sf. Iosif, pe site-ul www.catedralaonline.ro ”.

M-am uitat și la discursul ținut de Papa Francisc în piața din Vatican, singur cuc, și la alte discursuri de-ale acestuia. A spus că perioada aceasta este una de grea încercare, dar poate că izolarea la domiciliu este un moment bun să te gândești la partea spirituală și să privești cu optimism la viitor. Că este o ocazie bună pentru redescoperirea vieții de familie. Că se roagă pentru toată lumea.

Când ați auzit un mesaj coerent și aliniat cu ceea ce trebuie făcut în această perioada de la Biserica Ortodoxă Română? Că la cerut donații din bani publici erau primii. Sau măcar un “spălați-vă pe mâini” să zică?

Și nu-i prima oară când reprezentanții bisericii catolice arată că știu să comunice ancorați în realitate. Dacă mai țineți minte de la Colectiv, la trei zile după acea tragedie, arhiepiscopul catolic de București de la acea vreme declara următoarele într-o vizită în fața clubului:

Ar trebui să ne fie rușine nouă, tuturor, și guvernelor, instituțiilor statului și bisericilor că n-am schimbat ceva în ţara noastră în 25 de ani şi ne pare rău. Trebuie să le cerem iertare celor care au murit și, după aceea, să ne rugăm. Cred că n-am lucrat îndeajuns, în 25 de ani, bisericile ca să schimbăm ceva în modul de a gândi, de a acționa. Înghițim foarte ușor neglijențele, corupția, minciuna, șmecheria și acestea ni se par nimicuri. Circumstanța ne-a arătat că acestea pot fi criminale. (sursa)

în timp ce preoții ortodocși spuneau că asta e, au fost pedepsiți sataniștii care petreceau de o sărbătoare păgână.