De ce nu folosesc interfețe în limba română

Am interfața Windows pe engleză, deși anumite setări, precum cele de regiune, sunt pe română. Am și tastatura pusă pe română, de altfel, ca să scriu fluent cu diacritice.

Pe telefon folosesc tot engleza. Unele telefoane pornesc din cutie în română; primul lucru pe care-l fac este să le dau pe engleză.

Nu-i vorba de obișnuință, deși și aceasta este un factor important. Pur și simplu nu mă pot obișnui cu termeni precum “revocare” sau “partajare”, ca să nu mai zic de “economizor de ecran”.

Problema principală este că traducerile sunt proaste. De obicei acestea se fac pe baza unei liste în Excel. Producătorul pune într-o coloană termenii originali și așteaptă de la traducător varianta în română. De cele mai multe ori, traducătorul nu cunoaște produsul în sine și nici contextul termenului pentru care face traducerea.

Ca un exemplu simplu, închipuiți-vă situația inversă în care vă cer eu să traduceți în engleză cuvântul “broască”. Dacă nu dau mai multe detalii, cum veți ști dacă mă refer la animal sau la componenta ușii?

Am tradus și eu așa interfețe din engleză în română pentru vreo 2-3 aparate și, deși lucram curent cu ele, de câteva ori a trebuit chiar să le deschid și să caut acele meniuri ca să-mi dau seama de nuanțele și mai fine ale unei traduceri, precum cazul potrivit pentru un verb sau articole hotărâte sau ordinea corectă a cuvintelor.

De cele mai multe ori, reprezentantul român știe că traducerea este proastă, dar nu-i pasă. Piața nu-i foarte mare, mulți folosesc oricum engleza, feedback-ul de la clienți lipsește, nu-i taxat în achizițiile viitoare sau clasicul “lasă că merge și așa”.

Ideea acestui articol mi-a venit când discutam cu cineva prin email despre un router și funcția sa de bridge. Aceeași opțiune este astfel descrisă în interfață:

• în engleză: “in this mode, your router connects to a wired or wireless router via an Ethernet Cable and extends the wireless coverage of your existing network”
• în română: “în acest mod, routerul tău se conectează la un alt router prin cablu Ethernet sau wireless și va extinde acoperire Wi-Fi a rețelei existente”

Diferența este imensă, că în română practic scrie că un router se poate conecta și prin wireless la alt router, iar acel model nu poate face asta. Problema vine și din faptul că avem puțini traducători specializați pe materiale tehnice în România. Țin minte, acum mulți ani, că am plătit o mulțime de bani pe traducerea unui manual și termeni de bază precum “wave form” au venit înapoi traduși drept “forma valului”. Era un aparat cu raze X, dacă țin bine minte, nu un ghid despre tsunami-uri.

Problema secundară este că de obicei propozițiile în română sunt mai lungi, conțin mai multe caractere, decât cele în engleză. Cum numărul de caractere dintr-o interfață este de multe ori limitat, se ajunge la tot felul de prescurtări neintuitive. “Căutare disp. în aprop.”. “Inst. din spaț. stoc. dispoz.”. “Taste Vol. m. mare și Vol. m. mic.”

Părinților mei le-am pus telefoanele în română, dar cu astfel de traduceri și prescurtări, nu-i un mare pas în față.

Pro tip: dacă traduceți cuvinte cu Google Translate, introduceți toată fraza inițială, nu doar un termen. Google are un algoritm contextual foarte bine pus la punct și traducerea este mult mai bună când primește întreaga propoziție ca punct de plecare.