Cum afli norma de poluare Euro a mașinii în labirintul misterios al actelor

Sunt curios cum vor fi date amenzile pentru nerespectarea interdicțiilor ZACA în funcție de norma de poluare Euro a mașinii care intră în București sau în perimetrul cu vinietă specială, având în vedere că norma de poluare Euro nu este scrisă în certificatul de înmatriculare al mașinii (în talon, adică), ci doar în cartea de identitate a vehiculului, pe care de obicei șoferii o țin acasă.

Altfel spus, dacă te oprește poliția ca să-ți dea amendă pentru nerespectarea zonei ZACA, este necesar ca agentul să obțină norma de poluare a mașinii din propria bază de date, că nu-i ceva ce pot cere de la șofer. Probabil că amenzile vor fi deci automate, date pe baza camerelor de supraveghere (se vorbește că vor fi montate în jur de 150 de camere în 50 de puncte), cu detectarea automată a numărului de înmatriculare și amendarea proprietarului, exact cum se face dacă treci podul Fetești-Cernavodă fără să plătești taxa sau dacă circuli fără rovignetă.

Problema este că traficul din București este foarte aglomerat, iar această detecție video LPR (license plate recognition) nu poate fi perfectă în trafic bară la bară . Mă aștept să apară și erori, precum amenzi date pentru că n-a fost recunoscută bine plăcuța de înmatriculare.

Situația stă cam așa:

CUM AFLI NORMA DE POLUARE EURO A MAȘINII

După cum spuneam, este scrisă în cartea de identificare a vehiculului (CIV), cea eliberată de RAR la prima înmatriculare în România. RAR a folosit de-a lungul timpului mai multe formate de CIV, așa că norma de poluare este scrisă în diverse locuri:

Pe CIV de tip nou, norma de poluare poate fi identificată în două locuri:

• la punctul 6 – Număr national de registru – în șirul de caractere, ultimele două reprezintă norma Euro;
• la punctul 17 – Cod național de emisii – aici se regăsesc doar caracterele care indică norma Euro.

Pe CIV de tip vechi, norma de poluare poate fi identificată la punctul 5 – Numărul de omologare – ultimele două caractere din șir reprezintă norma Euro.

Interpretarea caracterelor consemnate în CIV se face în felul următor:

• Euro 6 – E6, R6, T6;
• Euro 5 – E5, R5, RE, T5, H5;
• Euro 4 – E4, R4, K4, T4, H4;
• Euro 3 – E3, R3, T3, H3;
• Euro 2 – E2, R2, K2, T2, H2, X1, X2, X3, X4, X5, X6, Y1, Y2, Y3, D3;
• Euro 1 – E1, R1, K1, T1, H1;
• Non-euro – orice alte combinații de două caractere alfanumerice reprezintă norma non euro.

Exemple chiar de la RAR:

Și da, normele Euro există de prin 1992, dar statul român nu s-a gândit niciodată să le treacă și în talonul mașinii.

Asta este versiunea fericită în cazul în care aveți la dispoziție CIV-ul mașinii. Dacă veți cumpăra o mașină din străinătate, s-ar putea ca în actele ei să fie clar menționată norma de poluare Euro, caz în care aveți din nou noroc, sau trebuie “decodată” din cine știe ce caractere și-a ales fiecare țară pentru acest lucru.

Dacă nu este menționată clar, următorul tabel este orientativ. Sunt datele de la care a devenit obligatorie fiecare normă Euro în parte, dar sunt două date separate pentru că situația este complicată:

• prima dată de la fiecare normă a fost aplicată mașinilor care încă nu erau produse, ci în curs de aprobare.
• a doua dată s-a aplicat mașinilor care erau produse, semnificând data de la care producătorul trebuie să ia măsuri astfel încât ce iese de pe linia de producție să corespundă normei de producție.

Datele sunt:

• Euro 1: iulie 1992 / ianuarie 1993
• Euro 2: ianuarie 1996 / ianuarie 1997
• Euro 3: ianuarie 2000 / ianuarie 2001
• Euro 4: ianuarie 2005 / ianuarie 2006
• Euro 5: septembrie 2009 / ianuarie 2011
• Euro 6: septembrie 2014 / septembrie 2015

De exemplu, dacă un producător auto urma să pună în producție un nou model în, să zicem, mai 2000, atunci legislația îi cerea ca acesta să fie Euro 3, că era după ianuarie 2000.

Dacă, în schimb, producea deja acel model încă din 1998, să zicem, atunci aceeași legislație îi cerea ca, începând cu ianuarie 2001, tot ce iese de pe linia de producție să fie Euro 3.

Altfel spus, data de fabricație a unei mașini nu te ajută să știi direct norma de poluare dacă este în acel interval “de tranziție” pentru că este important dacă modelul respectiv era deja în producție sau nu și de cât timp. De obicei un model se produce vreo 4-5 ani, dar cele populare pot sta mai mulți ani în producție. De exemplu, Opel Astra H s-a produs între 2004 și 2014, deși generația următoare a fost introdusă în 2009 și produsă în paralel. Wikipedia zice că încă se fabrică în Rusia.

Cu alte cuvinte, există în lume modele de Opel Astra H care respectă Euro 3, Euro 4 și Euro 5. De care este al vostru? Scrie în CIV sau în actele date de producător.

Și mai complicat: se poate merge și înapoi. Adică unui producător i se cerea să producă mașini Euro 4 începând cu ianuarie 2006, dar nu înseamnă că n-a pus la punct tehnologia chiar mai devreme și poate toate mașinile produse din, să zicem, septembrie 2005 erau deja conforme cu Euro 4. Poate chiar mai devreme, în funcție de ce motoare a dezvoltat fiecare.

O posibilă soluție ar fi să introduceți VIN-ul mașinii într-un site care vă spune informații despre acel autoturism. Majoritatea producătorilor au unul, trebuie să-l găsiți pe net. Jeep, de exemplu, are un site pe care-mi spune și ce dotări are respectiva mașină… dar nu și norma Euro. Poate al mașinii voastre e mai bun.

Toate cele de mai sus sunt valabile pentru autoturisme. Vehiculele comerciale și alte utilaje au norme separate Euro ce pot diferi. Nu mi-a păsat, că n-am dubă.

CE RESTRICȚII DE TRAFIC INTRODUCE ZACA ÎN FUNCȚIE DE NORMA DE POLUARE EURO

Informațiile se găsesc în comunicatul PMB de la aprobarea proiectului. Textul zice cam așa:

• mașinile non-Euro, Euro 1 și Euro 2: acces interzis sub orice formă în interiorul perimetrului ZACA și permis pe restul străzilor din București doar după achiziționarea unei viniete Oxigen.
• mașinile Euro 3: acces permis pe toate străzile, în interiorul ZACA sau nu, după achiziționarea unei viniete Oxigen.
• mașinile Euro 4: momentan acces fără restricții și fără vinietă, dar începând cu 2021 vor avea același statut ca cele Euro 3, adică acces permis pe toate străzile, în interiorul ZACA sau nu, după achiziționarea unei viniete Oxigen.
• mașinile hibride, electrice, Euro 5 și Euro 6: acces fără restricții și fără vinietă.

Restricțiile se aplică de luni până vineri, între orele 7 și 22, mai puțin în sărbătorile legale. Cu alte cuvinte, noaptea și în weekend și de sărbători orice mașină poate merge pe oriunde fără vinietă.

Sunt exceptate și scuterele și motocicletele, plus o serie mare de autovehicule speciale, de exemplu servicii de urgență, cele de intervenții la rețele edilitare, vehicule istorice șamd.

Altfel spus, cu non-Euro, Euro 1 și 2 plătești chiar și dacă doar intri în București, iar în ZACA nu ai voie nici cu vinietă. Euro 3 și 4 plătesc ca să intre în oraș și au voie și în ZACA.

Perimetrul ZACA este cel de mai jos și-l găsiți aici ca hartă mai precisă. Străzile de pe perimetrul său nu fac parte din ZACA, ci doar cele din interior.

Tarifele vor fi:

• Non-euro: 15 lei/ zi, 300 lei/luna sau 1.900 lei/an
• Euro 1: 15/zi, 250 lei/luna sau 1.700 lei/an
• Euro 2: 15 lei/zi, 200 lei/luna sau 1.500 lei/an
• Euro 3: 5 lei/zi, 100 lei/luna sau 700 lei/an
• Euro 4: 5 lei/zi, 80 lei/luna sau 500 lei/an începând cu 2021.

Sunt mari, sunt mici? Pentru Euro 2, de exemplu, înseamnă 125 de lei pe lună dacă plătești pe un an. Nu-mi dau seama dacă e mult sau nu pentru cineva care utilizează zilnic mașina. După cum spuneam aici, scopul taxei n-ar trebui să fie generarea de bani la bugetul primăriei, ci să convingă oamenii că mai bine lasă mașina acasă decât să o achite. Cazul ce mai fericit este cel în care nimeni nu plătește taxa și dispar multe mașini din trafic.