Am testat rețeaua Orange 5G în 36 de puncte din București

Am făcut probabil cel mai complex test al rețelei Orange 5G din București. Am un telefon Samsung S10 5G cu care am mers în mai multe zile prin oraș, în diverse zone, și am făcut zeci de teste, consumând în total 53 GB de trafic de date doar pe asta. Rezultatele sunt mai jos, apoi concluziile trase de mine pe baza lor.

REȚEAUA 5G ORANGE

Lansarea comercială a serviciilor Orange a avut loc pe 5 noiembrie în trei orașe, București, Cluj-Napoca și Iași, oficial anunțându-se viteze medii de 600 Mbps și maxime de 1200 Mbps. Oferta de lansare este construită în jurul telefonului Samsung S10 5G (pe care-l testez acum prin Orange Smartphone Tester) și a unui abonament cu trafic nelimitat de date, inclusiv în 5G, plus Deezer, Family HD TV Go și alte beneficii incluse.

Acoperirea nu-i totală în cele trei orașe, ci hărțile aproximative sunt acestea (le găsiți pe orange.ro/5g):

Din ce-au declarat sumar cei de la Orange despre noua rețea 5G, trag concluzia că este una de tip NSA Sub6, adică non-standalone în frecvențe mai mici de de 6 GHz.

3GPP, care-i organizația de standardizare în domeniul telecomunicațiilor, a definit două tipuri de rețele:

• non-standalone (NSA), care-i o rețea 5G în principal în segmentul aerian, construită apoi peste nucleul 4G existent.
• standalone (SA), care-i o rețea 5G de la cap la coadă.

3GPP recomandă ca primele implementări 5G să fie de tip non-standalone tocmai pentru a realiza o tranziție naturală, din mers, de la 4G către 5G, și de a introduce servicii specifice 5G treptat pentru clienți. Așa sunt toate implementările 5G de până acum.

Trecerea la o rețea SA va permite adăugarea facilă a unor funcții și servicii specifice 5G, precum slicing (împărțirea rețelei pe tehnologii adaptate diverselor servicii ce vor fi deservite de 5G, că poate utilizatorii au nevoie de download foarte rapid, dar mașinile autonome vor avea nevoie de upload rapid și latency mic), virtualizarea avansată

Sub6, care înseamnă în frecvențe de sub 6 GHz, pentru că cea Orange folosește blocuri din frecvențele 3,4-3,8 GHz după propria lor declarație, pe un bloc de 100 MHz. Termenul Sub6 vine dintr-o altă împărțire a rețelelor 5G:

• Sub6, adică în frecvențele deja utilizate până acum de operatorii telecom. 5G definește un mod de a transmite informația, dar poți folosi acest mod pe orice frecvență, inclusiv deja existentele 700, 800, 1800, 2600, 3600, 4400 MHz șamd. Aceste frecvențe vor asigura acoperire de suprafață mare pentru 5G și viteze de câțiva Gbps.
• mmWave, adică frecvențe pentru care lungimea de undă a semnalului este de ordinul milimetrilor, și aici de obicei vorbim despre frecvențe de peste 24 GHz. Pe astfel de frecvențe vor fi posibile acele viteze de 20 Gbps și latența de 1 ms promise de magia 5G, dar acoperirea va fi foarte mică și va fi nevoie de foarte multe stații de bază în teritoriu.

Va mai dura câțiva ani până când vom vedea rețele 5G în unde milimetrice în România. În prima parte a anului 2020, ANCOM va face celebra licitație pentru atribuirea de spectru nou către operatorii telecom, dar este vorba de blocuri în benzile Sub6, acolo unde funcționa și până acum telefonia mobilă. Noile blocuri, pentru care ANCOM vrea ca preț de pornire 580 de milioane de euro, le vor permite operatorilor să “adauge mai mult 5G”, ca să zic așa, pentru că, după cum veți vedea mai jos în testele mele, este nevoie pentru a crește și upload-ul la nivelul download-ului.

ANCOM va pune la dispoziţia operatorilor interesaţi spectrul disponibil în benzile 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. În banda de 700 MHz este disponibilă o cantitate de 2 x 30 MHz (FDD) şi 1 x 15 MHz (SDL), în banda de 800 MHz – 2 x 5 MHz (FDD), în banda de 1500 MHz – 1 x 40 MHz (SDL) iar în banda de 2600 MHz – 2 x 40 MHz (FDD). 

În ceea ce priveşte banda 3400-3800 MHz, se vor putea aloca 90 MHz (în regim de funcţionare TDD) pe un termen mai scurt, de 6 ani, şi 400 MHz (în regim TDD) pe un termen mai lung, de 10 ani. (ANCOM)

În caz că vă întrebați când se vor licita și blocuri în domeniul mmWave pentru 5G-ul acela ultra-rapid, CEO-ul unui operator telecom mi-a spus într-o discuție informală că probabil acea licitație va avea loc în 2023. Asta era înainte ca ANCOM să o amâne pe cea curentă de pe 2019 pe 2020, deci nu m-aș mira ca 5G în banda mmWave să vedem abia prin 2025 în România.

După cum arată rezultatele de mai jos, începutul este bun.

CUM AM TESTAT

M-am plimbat cu telefonul S10 5G prin oraș și am testat în diverse locuri. Am făcut teste în mai multe zile, atât în weekend cât și în timpul săptămânii. Am mers cu mașina, am parcat unde voiam să testez, am făcut testul stând pe loc, cu telefonul în mână ca la o utilizare normală. Am testat inclusiv pe ploaie ușoară, care de obicei atenuează semnalul telecom, dar aici s-a dovedit că nu-i așa importantă.

Pentru a măsura viteza, am folosit aplicația oficială Speedtest.net, care-i cea mai bună unealtă pentru astfel de treburi, cu conexiunea setată pe “multi”, nu “single” și serverul Orange România. Am instalat și aplicația oficială Netograf, care face testele cu un server ANCOM, dar rezultatele s-au dovedit practic identice pentru că Orange are peering rapid cu restul ISP-urilor în România, așa că după un timp am renunțat la Netograf.

După unul sau mai multe teste pe conexiune 5G, am forțat telefonul să treacă pe 4G (Setări > Conexiuni > Rețele Mobile > Mod rețea) și am repetat testul.

M-am gândit dacă să testez și în alte moduri, de exemplu conectând telefonul la un laptop pentru a-l folosi ca modem 5G sau poate ca hotspot, dar nu avea rost. Eu vreau să văd ce oferă maxim conexiunea aeriană dintre telefon și antena telecom, iar altele elemente în sistem, precum conexiuni USB sau wifi, pot limita totul.

În plus, Speedtest folosește conexiuni multiple simultane, cum ar face și un PC, iar testele se fac cu transferuri de dimensiuni mari. De exemplu, în testul în care am obținut 697 Mbps, am transferat în total 811 MB. Good enough for me!

TELEFONUL SAMSUNG S10 5G

Acesta este bazat de fapt pe modelul S10+, nu S10 standard, dar cred că devenea prea complicat dacă-i spuneau S10 Plus 5G. Specificațiile sale hardware sunt:

• ecran 6,7 inchi, rezoluție 1440 x 3040 pixeli, Gorilla Glass 6, AMOLED HDR
• chipset Exynos 9820 octa-core, 8 GB memorie RAM
• 256 sau 512 GB stocare internă, fără microSD
• patru camere foto pe spate: normală 12 mpx, F/1.5-2.4, stabilizare optică; zoom 2x 12 mpx, F/2.4, stabilizare optică; ultrawide 16 mpx, F/2.2; cameră ToF; filmare 4K@60 fps.
• două camere foto pe față: selfie 10 mpx, f/1.9; cameră ToF pentru defocalizarea mai bună a fundalului
• wifi 802.11ax, bluetooth, wi-fi direct, senzor de amprentă în ecran, plăți prin NFC, USB 3.1 tip C
• baterie 4.500 mah, încărcare rapidă 25W, încărcare wireless 15W
• dimensiuni 162.6 x 77.1 x 7.9 mm, greutate 198 grame, carcasă IP68

Sunt câteva schimbări față de versiunea Samsung S10+ ce are doar modem 4G. În primul rând, S10 5G se încarcă mai rapid, are în cutie încărcător de 25W, nu de 15W, și este compatibil cu standardul USB Power Deliver 3.0, nu doar 2.0.

Acumulator are o capacitate mai mare, 4.500 mAh față de 4.100 mAh (și 3.400 mAh pe S10 normal).

Ecranul a crescut ușor de la 6,4 inchi la 6,7 inchi. Pe spate a apărut suplimentar acea cameră ToF care ajută la defocalizarea fundalului în modul Live Focus. Pe față și S10+ avea două camere.

Singurul dezavantaj este lipsa slotului microSD. Totuși, capacitatea de stocare începe direct de la 256 GB si cred că nu-i o pierdere mare în aceste condiții, având în vedere că primești în schimb bateria mult mai mare și încărcarea mai rapidă.

E un telefon bun, e ca un Note10 fără stylus.

MODEMUL 5G

În interior, o diferență mare este la modemul de comunicație, care acum suportă 5G. Modelul Samsung S10 5G cu chipset Exynos utilizează modelul Exynos Modem 5100, produs tot de Samsung, alături de două unități transmițător-receptor Exynos RF 5500 și un modulator de alimentare Exynos SM 5800. Iată ce fac acestea:

Exynos Modem 5100 – modem, adică modulator-demodulator, adică împachetează datele ce trebuie transmise într-un semnal conform cu specificațiile 5G sau despachetează pachetele primite pentru a extrage din ele datele utile, adică fotografia, filmul, site-ul sau ce altceva aveți nevoie pe mobil.

5100 suportă atât benzile Sub6 cât și cele mmWave, cu viteze maxime de download de până la 2 Gbps și respectiv 6 Gbps. Este compatibil și cu tehnologiile vechi 2G-4G, unde suportă până la 1,6 Gbps download cu 8CA, deși n-am auzit vreodată de o rețea telecom ce face agregare de 8 frecvențe diferite în același loc.

Este construit în tehnologia de 10 nm și suportă modulație de până la 256-QAM în Sub6 și 64-QAM în mmWave pentru a ajunge la acele viteze. Samsung îl utilizează nu doar în S10 5G, ci și în Note10 5G și Note10+ 5G.

Exynos RF 5500 – transceiver, adică transmițător și receptor. Este componenta care ia semnalul pregătit de modemul 5100 și îl urcă în frecvență pe cea necesară transmisiei propriu-zise, adică frecvența pe care “dialoghează” în mod curent telefonul cu stația de bază la care este conectat. Când primești un pachet, face operațiunea inversă de coborâre în frecvență.

RF 5500 suportă 4×4 MU-MIMO, același 256-QAM ca și modemul 5100 și un total de 14 canale de downlink. De ce sunt două astfel de unități în telefon? Nu știu, probabil e nevoie de ele pentru compatibilitatea cu toate tehnologiile anterioare.

Mai interesant este că Exynos RF 5500 suportă doar frecvențe Sub6. Adică, deși modemul Exynos Modem 5100 suportă și semnale în frecvențe mmWave, telefonul Samsung S10 5G nu ar putea emite sau primi în acele frecvențe pentru că hardware-ul care face efectiv transmisia și recepția lor nu suportă acele frecvențe.

Treaba asta nu contează absolut deloc în România pentru că, după cum vă spuneam, vom avea 5G în mmWave abia prin 2024-2025, din ce se estimează acum, și mă îndoiesc că atunci veți mai utiliza tot Samsung S10 5G, ci probabil vreun Samsung S15 5G sau ce-o mai apărea între timp. Personal nu văd acest element ca pe unul negativ.

Exynos SM 5800 – supply modulator în limba engleză, adică modulator de alimentare pentru componentele de mai sus. SM 5800 suportă și el doar frecvențele Sub6, iar scopul său este să sigure o alimentare cu tensiune variabilă, adică să ofere modemului și transceiverului puterea strict necesară pentru a emite sau primi semnalele în funcție de tipul lor, de frecvența lor, raport semnal-zgomot șamd.

Dacă oferi componentelor alimentate întotdeauna o putere maximă, constantă, ca pentru cea mai defavorabilă situație, autonomia telefonului va fi mică. SM 5800 ajustează constant alimentarea celorlalte două componente astfel încât să ofere o putere mică semnalelor ce pot fi trimise cu putere mică și putere mare atunci când este nevoie de un semnal mai puternic.

Cea mai bună analogie este cu procesoarele moderne, a căror frecvență de lucru variază în funcție de încărcarea de moment pentru a nu consuma multă energie electrică atunci când nu fac operațiuni complicate.

Și asta se află în interiorul telefonului cu care am făcut testele de mai jos.

REZULTATELE TESTELOR

Am scris mai sus cum am testat. Iată rezultatele pe Download 5G versus 4G în 36 de puncte din București:

Și pe Upload 5G versus 4G în aceleași puncte:

Și diferența de Ping e 5G versus 4G:

CONCLUZII

Sunt multe concluzii de tras pe baza rezultatelor de mai sus și le arunc într-o ordine aleatoare mai jos.

1. Acolo unde ai acoperire 5G în acest moment, diferența față de 4G este fantastic de mare, de ordinul 20x, uneori 40x în favoarea noii tehnologii. Indiferent dacă folosești direct telefonul sau îl conectezi ca modem pentru un laptop, vei avea în acest moment o viteză foarte mare.

Sigur, banda aceasta mare de download este disponibilă în prezent și pentru că nu sunt mulți utilizatori pe 5G, că altfel se va micșora, dar rămâne valabil ce-am zis mai sus: în acest moment, dacă ai nevoie de bandă mare pentru cine știe ce scenarii sau aplicații, 5G îți oferă această bandă, în timp ce pe 4G observați ce rezultate am obținut. În timp, probabil că vor fi mai mulți utilizatori pe 5G, dar mă aștept ca Orange să suplimenteze și spectrul trecut în 5G.

2. Cel mai bun rezultat obținut de mine a fost un 692 Mbps obținut la Șincai. Mi se pare un început foarte bun. Dacă pot obține atât de mult cu telefonul pe puținul spectru pe care Orange l-a trecut în 5G din ceea ce deține, mă aștept ca rezultatele să fie mult mai bune după licitația din 2020, când se va aloca spectru suplimentar, moment când telefonul va putea agrega mai multe frecvențe purtătoare.

Toate rezultatele au fost însă foarte bune și destul de apropiate. Altfel spus, când am avut 5G, am avut la maxim în majoritatea situațiilor, exceptând în acele zone de la marginea acoperirii.

Iată un scatter plot cu rezultatele pe 5G comparat cu cele pe 4G în exterior. Pe 5G majoritatea sunt de peste 400 Mbps, în 4G am trecut o singură dată de 100 Mbps în toate testele mele făcute în vreo 5 zile diferite:

3. Upload-ul este mic față de download, dar mereu egal, ba chiar un mic mai mare cu ce poți avea pe 4G în acest moment. Nu știu de ce a fost upload-ul ușor mai mare în 5G decât în 4G, poate că eficiența spectrală este mai bună în noul standard. Oricum, putem spune că rețeaua curentă este una 5G doar pe download, de fapt.

Dacă cei de la Orange ar avea încă pe atâtea blocuri de spectru disponibile, poate că am putea obține și în upload valori de ordinul 600-700 Mbps. În practică, însă, nu este nevoie de ele. Marea majoritate a utilizatorilor nu fac upload masiv (ci doar burst, gen upload de 5 fotografii pe Facebook), iar un upstreaming video ia maxim 30 Mbps constant, dar sunt puțini care vor face asta.

Mai mult, modemurile în sine vin proiectate pentru download, de exemplu specificațiile 3GPP recomandă 1T4R pentru rețele NSA și 2T4R pentru rețele SA, adică 1 canal transmit (upload) la 4 canale receive (download). Rămâne de văzut în viitor, după licitația ANCOM din 2020, dacă vom vedea și upload mult mai rapid.

4. Acoperirea 5G indicată de Orange în harta de pe site (aici) este adevărată, ba chiar din testele mele a ieșit un pic mai mare decât spun ei, nu mai mică. De exemplu, Parcul Grădina Icoanei este într-o gaură de acoperire 5G conform Orange, dar eu am prins chiar acolo 387 cu 12 Mbps. Și Moșilor cu Olari este în afara acoperirii, dar am prins 455 Mbps lângă biserica de acolo.

În alte părți, acoperirea este exact precum indicată pe hartă. La Dedeman în Băneasa am prins o urmă de 5G, dar nu și în fața mallului, exact cum spune harta. Sunt chiar surprins că Orange n-a acoperit și acea zonă, mai ales că au un magazin mare în interiorul Băneasa Shopping Center.

La Swan Office am prins 313 Mbps, deși este la marginea acoperirii. Per total, harta pare foarte realistă.

5. Acoperirea indoor este mai greu de măsurat, că depinzi de o mulțime de factori și nu există o definiție clară pentru ea. Am testat doar în câteva locuri: un magazin Lidl, un magazin Profi și în Mega Mall în două locuri.

Culmea este că atât acel Lidl cât și acel magazin Profi apar pe hartă în zone doar cu acoperire exterioară, dar am obținut ceva și în  interior. Asta nu înseamnă prea mult, astfel de magazine sunt un fel de cutie simplă, cu pereți subțiri.

Am fost uimit însă de acoperirea bună din interiorul Mega Mall. Am obținut 409 Mbps în food court, la etajul 2, și chiar 574 Mbps în magazinul Peek & Cloppenburg de la etajul 1. Nu știu de ce a apărut această diferență, însă acestea au fost rezultatele.

6. Singurul loc unde am obținut rezultate neașteptate a fost în propriul cartier. Stau la granița dintre o zonă cu semnal exterior și una cu semnal și interior, dar rezultatele obținute în fața blocului sunt de 22 Mbps. Destul de slab. N-am o explicație, nu pot da vina pe clădiri înalte pentru că sunt multe spații largi.

7. Ping-ul este asemănător pe 5G și 4G. Uneori mai bun pe 5G, dar nu contează, important va fi când scade la câteva milisecunde.

O latență de câteva milisecunde va fi posibilă doar într-o implementare 5G standalone cu slicing adevărat. Se vorbește despre trei tipuri de servicii 5G, pe scurt Enhanced Mobile Broadband (bandă mare pentru telefoane, cum avem aici), Ultra Reliable and Low Latency Communications (URLLC, pentru latență mică) și Massive Machine-Type Communications (mMTC, care nu-i subiectul acum).

8. Comparând cu alte orașe, Bucureștiul are o acoperire totală mai mică decât Iașiul sau Clujul, deși ca suprafață probabil că este mult mai mare. Personal văd asta ca un avantaj pentru ieșeni și clujeni, că poți avea acum beneficiile 5G-ului în orice colț al orașului, în timp ce în București și împrejurimi nu ai aceeași acoperire.

9. Nu știu unde s-ar putea obține cei 1200 Mbps prezentați ca viteză maximă de Orange. Poate foarte aproape de o antenă telecom? În testele mele n-am trecut de 692 Mbps.

10. Deși în bara de notificări a telefonului scrie 5G, în Speedtest unele teste sunt văzute ca LTE și altele ca 5G. Poate e ceva ce ține de identificatorul stației de bază la care eram conectat, nu știu. Oricum, rezultatele vorbesc de la sine, plus că poți comuta telefonul între 5G și 4G, deci nu am dubii despre ce am testat.

Iată un test făcut în Pipera, pe Dimitrie Pompeiu în fața clădirilor Novo Park, vineri la ora 15 și ceva:

Și rezultatele testelor puse pe o hartă: