Am renovat balcoanele – etapa 1 din 2

Prima etapă de renovare a balcoanelor este gata și am făcut ceva împotriva tendinței generale din România: am deschis un balcon, lăsându-l liber în fața naturii, iar la al doilea am înlocuit structura veche cu una pe profile VEKA și sticlă tip termopan, cu ferestre cu deschidere mai mare și plase de țânțari tip rulou, care de fapt sunt bune și pentru a lăsa pisicile în balcon fără griji.

Balconul deschis*, cel de la sufragerie, are de fapt două colțare, o idee văzută la un bloc nou de apartamente. Pentru a-l proteja de ploaie, ninsoare și praf într-o măsură mare, am închis de fapt lateralele (una sablată spre vecini) și încă 50 cm de pe față în fiecare colț, dar cu un sistem de profile de aluminiu și geam  simplu. Nu are rost să investesc în ceva cu izolare termică atâta vreme cât 3 metri rămân deschiși. Culmea este că această soluție a fost destul de scumpă, dar e ceva ce faci o dată în viață și prefer calitate.

Pentru balconul închis, cel de la dormitor, am vrut din start profile VEKA. Nu pentru că a sărit Mariciu cu bungee-ul, ci pentru că, interacționând cu oamenii de la VEKA de-a lungul anilor, m-au convins că fac profile excelente și care țin bine în timp.

Eu am pus profil Softline 70AD. Este unul de clasa A (VEKA oferă doar astfel de profile, nu și clase inferioare), adică PVC-ul are grosime de 3 mm și deci rigiditate și rezistență crescută. Mai au în interior niște rigidizări din oțel zincat de 1,5 mm, tot cu rolul de a se asigura că în timp fereastra nu flambează, nu se deformează, nu se “lasă” și alte asemenea posibile probleme.

Acestea sunt chestiuni importante în special la un balcon, unde țin fereastra deschisă câteva luni fără a o mișca, iar apoi vine iarna și o închid cu dorința de a avea etanșare perfectă, ca să nu aud vântul prin ele. Un toc și o ramă (sau cercevea, dacă vreți acest cuvânt deosebit de amuzant) din PVC foarte rigid vor permite asta. La spectrul opus, în clădirea în care lucram anterior cred că luase cineva o șpagă pentru a monta cele mai proaste ferestre cu putință, că sufla vântul prin ele de majoritatea angajaților lipiseră bandă adezivă pe ele, la îmbinări, deci se poate și mult mai rău.

Vitrajul este unul standard, 24 mm în total, două foi de sticlă (de unde și denumirea de termopan, care nu se aplică întregii ferestre, cum zice reclama**) cu argon între ele. Apropo, uitați un dicționar de termeni termopanistici, că oficial termopan se referă doar la pachetul de două geamuri, iar tripan descrie uneori un sandviș de trei geamuri, dar la o fereastră contează mult profilul și feroneria.

Feroneria (adică balamale plus tot ansamblul de închidere) este MACO Multi-Matic, o marcă austriacă. Producătorul spune că sunt de calitate foarte bună, garantându-le un număr foarte mare de cicluri de închidere-deschidere (peste 20.000), și pot susține o greutate mare, ceea ce contează dacă vreți ferestre mari.

Mânerele sunt unele normale. Inițial am vrut fără mânere clasice, ci un sistem de mânere îngropate în ramă, cum se folosesc de obicei la uși sau ferestre glisante. Ideea era să pot deschide fereastra complet la 180 de grade, fără ca mânerul să funcționeze ca un opritor. Apoi am aflat că astfel de “mânere” îngropate costă 300 de euro în plus și cresc și lățimea profilului necesar cu 15 mm, iar eu prefer profil cât mai îngust, ca să rămână cât mai multă suprafață vitrată pentru lumină, așa că am zis un sincer f*** that și am mers pe mânere normale.

Plasa de țânțari îmi place mult. Este o rolă montată într-o casetă în partea de sus a ferestrei (nu se văd), iar pânza se trage de acolo pe două șine și se ancorează în partea de jos cu două cleme. Arată și funcționează mult mai bine decât credeam, în sensul că nu rămâne loc pe lângă ele, de-a lungul șinelor, și nici nu flutură în vânt sau ceva așa. Prinderea pare suficient de bună încât acum pot lăsa și pisicile în balcon, când plasele sunt coborâte, cu încredere că pisicile nu vor sări prin plase dacă văd vreun porumbel sau alt păsăroi.

Am două astfel de rulouri 1366 x 1170, că am două ferestre la balcon. Întreg balconul a costat 1.371 euro pentru 8 metri pătrați de ferestre și incluzând demontarea structurilor vechi ale ambelor balcoane.

So far so good, urmează etapa doi, cea de renovare a interiorului balcoanelor, unde încă ne certăm dacă să punem niște BCA, panouri sandviș, rigips, poate faianță și gresie șamd, dar ce-i renovarea fără o mică ceartă?

*De ce deschis? Pentru că, dacă e să stai acolo la o cafea sau câteva momente de relaxare, măcar să simți că ești în aer liber. Un balcon închis, dar cu fereastra deschisă, nu-mi oferă aceeași senzație.

**Reclama este aceasta de mai jos, mi se pare amuzantă pentru că estimează că în 2039 Clujul va fi capitală. Și-n al doilea e o glumă când un copil din viitor întreabă ce-i aia pensie. Sunt mai multe clipuri, le găsiți pe YouTube și cred că vor publica mai multe: