Facebook lansează Libra, o criptomonedă creată în parteneriat cu multe companii de top

Știu că mentalitatea este să nu ai încredere în Facebook nici cu like-urile tale, darămite cu banii tăi, dar Libra sună foarte bine, vine cu susținerea Facebook și a miliardelor sale de utilizatori, plus a unor parteneri cu nume foarte mare precum VISA, Mastercard, Uber, Lyft, Booking, PayPal, PayU, Vodafone, Spotify, eBay și alții. Gândiți-vă că toți acești parteneri ar putea permite plata cu Libra, dând un boost inițial mare monedei.

Altfel spus, dacă nici Libra nu reușește în piață, nici o monedă nu va reuși. Și știu că este la modă să râzi de Bitcoin (și altele) pentru că acum valorează “doar” 8.000 de euro/unitate, dar tehnologia blockchain în sine este sigură și performantă, așa că are toate șansele să creeze aplicații de succes precum Libra.

Așadar, ce este Libra? Este o criptomonedă prin intermediul căreia vei putea transfera bani altor persoane sau face plăți la diverse magazine și servicii. Vine și cu un portofel digital în care poți ține Libra (libre? bine că nu i-au zis livră, să ne întoarcem la vremurile medievale), iar site-ul oficial arată că vei putea transfera foarte ușor moneda prin Messenger și WhatsApp. Personal mă aștept să poți plăti și în Instagram cu Libra, să poți plăti în Uber sau Lyft, factura la Vodafone, vacanța din Booking șamd.

(Libra, apropo, este numele englezesc al zodiei Balanță și al constelației corespunzătoare.)

De ce ai plăti cu Libra? Aici este mai greu de explicat cu argumente foarte bune. Avantajul principal vine din tehnologia blockchain, care-i foarte securizată și foarte rapidă. În mod normal, ai putea converti lei în Libra, să trimiți Libra prin WhatsApp unui contact din… Noua Zeelandă, să zicem, care primește în câteva minute acei Libra și-i poate converti pe loc în moneda locală sau poate face plăți cu ei.

Treaba asta ar dura câteva minute, în timp ce un transfer bancar durează zile, iar serviciile de transfer de bani vin cu alte limitări sau inconveniente într-o lume ce vrea ca totul să se întâmple rapid, din telefon, chiar din aplicațiile pe care le utilizăm direct. Iar cum tehnologia este descentralizată și securizată prin natura blockchain-ului, comisioanele pentru astfel de tranzacții ar trebui să fie mai mici decât în serviciile clasice.

Transaction fees will be low-cost and transparent, especially if you’re sending money internationally. Calibra will cut fees to help people keep more of their money.

Fact-sheet-ul Libra include niște cifre mari:

• 613 miliarde de dolari au fost trimise peste granițe în 2017, dintre care 466 miliarde în țări cu venituri mici și medii.
• 25 de miliarde de dolari au fost plătite în taxe și comisioane pentru aceste tranzacții.
• 1,7 miliarde de adulți nu folosesc serviciile unei bănci.

Cu ce mai vine Libra, dincolo de numele mari din spatele monedei, companii care ar trebui să dea încredere publicului în sistem? Cu un portofel digital numit Calibra, pentru care ai nevoie de un buletin ca să-ți activezi contul. Cu alte cuvinte, elimină o parte din anonimitatea asociată criptomonedelor, hashtag dark web și cumpărat de droguri. Tranzacțiile vor fi anonime, iar nimic nu trebuie musai legate de un cont de Facebook.

Mai vin și cu un sistem în care vor să crească numărul total de parteneri, fiecare deținând maxim 1% din controlul asupra rețelei Libra (sau din voturi, dar tot aia este până la urmă). Facebook spune că este membru fondator și susținător principal al ideii, dar vor avea un rol egal cu al celorlalți parteneri în Libra Association, care-i entitatea ce guvernează sistemul, cu sediul oficial în Elveția.

As one member among many, Facebook’s role in governance of the association will be equal to that of its peers

Există niște condiții pentru a deveni partener, adică acceptă doar companii ce îndeplinesc minim două dintre următoarele condiții:

• valoare de minim 1 miliard de dolari sau venituri de 500 de milioane de dolari.
• reach de 20 de milioane de clienți pe an, în mai multe țări.
• branduri cunoscute, prezente în liste precum Fortune 500 și altele asemănătoare.

Adică ăia mari. În România, probabil că doar Dacia ar putea respecta două dintre condițiile de mai sus, poate și eMAG.

Garantează și valoarea monedei (sau o valoare inițială, la început) prin bani reali, astfel încât oamenii să aibă încredere în Libra. Vor să elimine posibilitatea unei volatilități mari printr-un sistem asemănător cu cel bancar, unde banca națională dispune de rezerve de valută (și aur) prin care poate controla cursul valutar în cazul unei scăderi bruște. Rezerva va fi investită în titluri de stat în țări foarte stabile.

to help instill trust in a new currency and gain widespread adoption during its infancy, it was guaranteed that a country’s notes could be traded in for real assets, such as gold. Instead of backing Libra with gold, though, it will be backed by a collection of low-volatility assets, such as bank deposits and short-term government securities in currencies from stable and reputable central banks.

De reținut că Libra nu are o valoare fixă, ci doar volatilitate redusă prin legarea ei de astfel de rezerve cu volatilitate redusă. Nu este însă blocată la paritate cu vreo monedă, așa cum de exemplu Tether-ul este 1:1 cu dolarul american.

Există și un limbaj de programare numit Move, pentru dezvoltarea platformei.

Au lansat și un token pentru investitori, adică pentru partenerii care au investit minim 10 milioane de dolari acum la lansare și vor primi în schimb acel token. Dacă Libra are succes, valoarea tokenului va crește, dividendele vor fi bune. Au un sistem chiar complicat de guvernanță, cu dividende în funcție de suma investită, dar cu voturi limitate la maxim 1% din total după cum ziceam mai sus. Asta contează mai puțin, că nu suntem companie Fortune 500 ca să investim noi.

Ca tehnologie, Libra împrumută idei de la criptomonedele și token-urile din top. Folosește chei publice și private ca și Bitcoin, vine cu acel limbaj de programare pentru a prelua probabil cea mai bună idee de la Ethereum, adică posibilitatea de extindere spre diverse industrii și utilizări, folosește un mecanism proof-of-stake, nu mult mai solicitantul proof-of-work șamd. Se pare că white paper-ul tehnic este semnat de nume mari din industrie, tot felul de profesori și ingineri și experți în cibernetică.

De asta zic că, din tot ce-am văzut acum, Libra pare criptomoneda cea mai bine gândită și bazată pe niște principii mai solide decât marea majoritate a celor din piață. În practică, este ca și cum Facebook & co ar fi construit o valută nouă, una în care este foarte rapid să faci schimburi și tranzacții, iar partenerii lor o vor introduce probabil rapid în propriile sisteme, poate chiar cu diverse bonusuri pentru a o utiliza, totul pentru a-i da șanse foarte bune în piață.

Există un singur dezavantaj major: la lansarea din 2020, sistemul va permite doar transferuri între persoane și plăți limitate către magazine, de exemplu prin coduri QR. Calibra spune că în viitor vor adăuga și plăți in-store și la POS, dar nu se știe ce înseamnă “în viitor”.

The first version of Calibra will support peer-to-peer payments and a few other ways to pay such as QR codes which small merchants can use to accept payments in Libra. Over time there will be many others including in-store payments, integrations into Point-of-Sale systems, and more.

Un alt dezavantaj este că momentan criptomonedele sunt ceva de nișă, una foarte mică. Toate acele companii de mai sus investesc în asta cu gândul că vor duce Libra spre miliarde de utilizatori, dar asta se poate face doar cu investiții foarte mari (că trebuie să convingi oamenii de potențiale avantaje pentru ei) și pe o perioadă de mulți ani. Altfel spus, nu-i o meserie ușoară, dar nu-i nimic, companiile respective par să aibă bani.

Prezența Facebook în ecuație vine cu dezavantajul renumelui companiei. Ei se jură că nu vor spune nimănui ce tranzacții ai făcut cu portofelul lor digital Calibra și s-ar putea ca, după toate scandalurile în care au fost implicați, să fie mai bine securizați și mai atenți la confidențialitatea utilizatorilor decât multe alte companii din piață. Răul, însă, a fost făcut.

Libra pare însă foarte asemănător cu Ripple, o altă criptomonedă creată tot pentru a intermedia transferuri rapide de bani între oameni și plăți rapide. Ripple este, de asemenea, susținută de niște nume mari din industria de tehnologie, precum American Express, MoneyGram, TransferGo, Standard Chartered, Santander și diverse alte bănci mici sau mari.

Ripple este în prezent a treia criptomonedă din lume ca și capitalizare și are deja o vechime pe piață, plus parteneriate cu bănci diverse. Altfel spus, va fi în continuare un concurent pentru Libra, o alternativă (rămâne de văzut cât de bună sau rea), dar nu știu cum îi va evolua valoarea în continuare, dacă va crește atunci când Libra va fi lansată pe piață sau dacă va scădea din acest motiv.

Libra se lansează în 2020, așa că vedem ce-o mai fi.

surse: Libra Association, Calibra, CoinDesk, Libra White Paper, Libra Technical Paper.