Discuția despre impozitul programatorilor arată că toți vor să conducă țara din pix

Scutirea de impozit a programatorilor este genul de subiect pentru care nu există o soluție clară, mai bună decât celelalte. Mi se pare că ambele tabere au dreptate în ceea ce susțin.

Pe de o parte, această scutire a impulsionat dezvoltarea României ca centru IT, în special în București și Cluj, iar programatorii sunt de obicei bine plătiți, ceea ce înseamnă bani mulți ce ajung apoi spre apartamente, mașini, supermarketuri, vacanțe, telefoane șamd. Măsura a contribuit cu adevărat la creșterea României în cascadă pe multe segmente economice, nu doar în IT.

În plus, nu cred nici că vremurile României ca centru IT sunt numărate. Din contră, văd tot mai multe companii străinii cochetând cu ideea de crește centre de excelență în România, unde poate că vor fi mai puțini oameni, dar făcând joburi mai importante și mai bine plătite, altfel spus unele sigure pe mulți ani de acum înainte. S-au dus vremurile când în România se testau soft-uri pentru gestiunea sălilor de conferință dintr-o clădire; acum se lucrează la inteligență artificială, mașini autonome, simularea rețelelor 5G șamd. Doar eu am scris destul de multe articole despre firme ce fac asta.

Pe de altă parte, de ce programatorii să aibă o astfel de facilitate și alții nu? De ce este munca omului care face software-ul mai importantă decât a celui care face hardware-ul, care întinde cablul, care sapă șanțul, care face vânzarea, care transportă marfa?

Dacă este un lucru pe care l-am învățat în toți anii mei de muncă, este că nimeni nu este de neînlocuit. Altfel spus, nimeni nu-i cu adevărat critic pentru succesul unui business, ci toți angajații au contribuția lor.

Să-i scutești pe unii de impozit (și deci să avantajezi acea industrie sau, mai ales de când contribuțiile au trecut la angajat, să le lași mai mulți bani în mână pentru același salariu brut pe hârtie) nu pare echitabil.

Trebuia să zic de la început că nu-mi pasă prea tare dacă această scutire va mai exista sau nu și în viitor. Nu am beneficiat niciodată de ea, nu angajez oameni care să beneficieze de ea, mă lasă în totalitate rece scutirea.

Felul în care este ea abordată de guvernanți mi se pare fascinant.

Nu înțeleg ce l-ar putea face pe Ludovic Orban să declare că ar vrea să o elimine. Întâi pentru că n-ar trebui să-și dea cu părerea despre chestiuni legate de muncă; vorba lui Eftimie, a lucrat 3 ani. Apoi pentru că n-a avut niciodată vreo idee bună care să-l recomande pentru alta. Serios, ce lege bună a propus Orban până acum? Ce măsură importantă a fost adoptată la sugestia sa?

În primul rând, însă, pentru că PNL-ul nu este la conducerea țării, ci doar a obținut cel mai bun rezultat în alegerile europarlamentare. Mai sunt doi ani până la cele pentru Parlamentul României și, deschizând acum o astfel de discuție, se împușcă singuri în picior pentru că sigur vor pierde niște voturi. Câte? Nu știu, dar vor pierde unele cu această atitudine.

Și nu în ultimul rând, mă enervează foarte tare heirupismul pe care până acum îl manifestau doar cei din PSD, dar se vede încă o dată că PNL-ul nu este departe. O astfel de măsură nu poate fi luată din fix, fără analize de durată, nu când vorbim de un segment important din economia țării.

Normal ar fi să vedem analize de impact făcute pe o perioadă de câteva luni de experți, un întreg audit care să spună dacă țara are mai multe sau mai puține de câștigat dintr-o astfel de măsură. Și văzută și dacă o soluție de mijloc, de exemplu creșterea impozitelor pentru programatori cu -să zicem- 2% în fiecare an până ajung la nivelul celorlalți, n-ar fi mai bună decât introducerea bruscă a unei poveri financiare suplimentare companiilor.

La final, în baza acestor analize, s-ar putea lua o decizie. Altfel, dacă PNL va introduce astfel de modificări din pix, pentru că așa i se pare unuia sau altuia mai bine, nu ar fi cu nimic mai bun decât PSD. Mai știți când PSD-ul a decis că ar fi bine să mute contribuțiile angajatorului tot la angajat, ceea ce a dus la un haos legat de contracte de muncă și luni întregi în care oamenii au trăit cu bonusuri, companiile neștiind dacă să le modifice sau nu permanent salariul?

Sau când s-a introdus taxa de lăcomie cu tot felul de prevederi ce-au produs doar căderea bruscă a bursei, plus creșterea prețurilor pentru consumatorul final? Sau schimbarea ROBOR, făcută așa rapid, fără nici o analiză reală? Sau când au repatriat aurul? Sau când au vrut să elimine pilonul 2? Sau când…

PNL ar trebui să fie altfel. Nu înțeleg de ce toți cei ce prind un pic de putere se cred dictatori care vor să facă singuri totul, în loc să folosească specialiștii și uneltele de analiză.