Cum a devenit o sârmă un obiect science-fiction

Nu știu dacă ați aflat, dar medicii i-au găsit Gabrielei Firea o sârmă în colon și a fost operată de mai multe ori pentru a rezolva această problemă. Nu se știe cum a ajuns sârma acolo, dar variante sunt destule, de la a mâncat-o în vreun sandviș și până la… pe partea cealaltă.

Firea, însă, a declarat că nu poate exclude ipoteza unei mâini criminale în toată această întâmplare nefericită. Înțeleg că nu vrea să spună că a mâncat o sârmă din greșeală, că oricărui om i-ar cam fi rușine să declare așa o neatenție, dar să inventezi o “mână criminală” doar ca să obții niște capital politic este o acțiune urâtă, iar povestea în sine este mai trasă de păr decât cea a asasinilor lui Dragnea.

Iată ce zice primarul:

Nu mănânc repede, nu mănânc pe nemestecate, e foarte ciudat cum puteam să înghit așa ceva. Sunt persoane care spun că tipul acesta de aliaj, în anumite condiții, căldură, se poate transforma în sârmă foarte mică, încât să poată fi introdusă în mâncare. Nu pot să acuz pe nimeni, nu am nici cea mai mică idee cum a ajuns acolo, medicii nu au explicații.

Poate vom rămâne toată viaţa cu această întrebare dacă a fost o întâmplare sau dacă a fost o mână criminală. (…) Eu sunt un om precaut, nu aș fi mâncat cu înghițituri așa încât să nu simt un aliaj. E de câteva luni.

Nu vreau să fac un păcat, dar cred că nimeni nu ar exclude nicio variantă, cea a unei întâmplari, dar și să se fi introdus acea mică sârmă sub formă rotundă într-un aliment. Ea, în colon, era identificată desfășurată, nu strânsă”, a mai spus ea, întrebată dacă consideră că este un atentat la viața sa. (link)

Aliaj care, în anumite condiții, se poate transforma într-o sârmă foarte mică și care apoi se întinde din nou în burta omului? Bă dă-o în mă-sa de treabă! Ce-i aici, scenariu de James Bond?

De ce zic că este o manevră politică urâtă? Pentru că nu vorbim pe presupuneri. I-au scos sârma aia din burtă! Hai să o vedem cu toții, să vedem dacă-i o capsă scăpată din greșeală într-o merdenea sau un aliaj secret de adamantium îndoit cu vibranium și un pic de particule Pym!

Să declari, când ai sârma în mână (bănuiesc că medicii n-au aruncat-o la coș după operație), că ar putea fi un material SF dintr-un complot criminal — asta e o mizerie.

Și apropo, să omori pe cineva cu vreo agrafă de birou ascunsă în mâncare trebuie să fie cel mai prost plan criminal văzut vreodată. Mai prost decât acesta ar fi doar planul de a ucide pe cineva ținându-l în curent până răcește grav de tot, așa că tot deschizi ferestre și uși prin jurul său, doar-doar l-or lua șalele…

Firea putea să iasă mai bine din toată problema asta. Putea să spună “bă, în ***** mă-sii, am mâncat o sârmă! Probabil că m-am grăbit, că-i mult de muncă la primărie și n-am timp de sorbit cu atenție mâncarea, dar nu-i normal să găsești sârme în ea oricum. Hai să facem controale pe la diverse fabrici și restaurante, să vedem cum se respectă normele de siguranță alimentară, pentru ca alți bucureșteni să nu treacă prin același chin”.

Și ieșea din problema medicală ca un erou care ia măsuri, nu ca un ciudat care crede în conspirații oculte. Faptul că a ales calea teoriei conspirației arată de fapt pe ce tip de public mizează.

Nu știu dacă ați fost vreodată într-o fabrică de pâine, de exemplu, dar pe acolo se folosesc mixere de aluat cu capacitate între 300 și 600 de kilograme la o singură tranșă. Dacă arunci acolo o sârmă, n-o mai găsește nimeni, ci direct în pâinea cuiva ajunge.