Sunt doar 30 de ani de la nașterea Internetului, deși pare că este dintotdeauna alături de noi

Internetul a împlinit 30 de ani (sau WWW-ul, după cum țin morțiș să sublinieze oamenii care nu înțeleg că astăzi Internet=WWW). Puțini ani, având în vedere că Internetul pare să fi apărut în viața noastră de atât de mult timp încât am uitat deja o mulțime dintre etapele prin care am trecut împreună.

Eu, de exemplu, am luat contact pentru prima oară cu Internetul la Palatul Copiilor, la un cerc de programare, probabil prin 1995. N-am fost niciodată înscris acolo, dar un prieten din gimnaziu mergea la acel cerc și m-a adus și pe mine de câteva ori, pe sub mână cum s-ar zice, pentru că aveau computere conectate la Internet.

Țin minte și acum că primul contact cu Internetul a venit cu întrebarea “ok, și ce fac pe Internet, acum că-l am în față?”. Problema rămâne și acum, dacă vă gândiți un pic. Luați un om care nu știe absolut nimic despre Internet, puneți-l în fața unui browser și, fără îndoială, se va întreba ceva similar: “și ce fac de aici?”.

Internetul are această problemă, trebuie să știi să-l utilizezi. Îți plac fotografiile? Trebuie să știi că există Instagram sau 500px. Vrei să citești despre ce-i bun într-un oraș? Trebuie să știi că există ceva numit Tripadvisor.

Prin comparație, dacă pui un om într-un oraș necunoscut, măcar poate porni la întâmplare pe străzi, ba chiar din când în când întâlnește indicatoare rutiere către Centru sau obiective turistice. Lucrurile stau mai bine acum, că măcar există Google, unde poți căuta în limbaj natural ce vrei și pornești de acolo explorarea. În vremurile de care îmi amintesc eu, existau Altavista și Hotbot, dar nu erau foarte performante.

Am avut apoi Internet acasă, prin telefon, de la PC-Net, prin 1997 sau 1998, moment când am adunat și niște facturi astronomice la Romtelecom. Îmi aduc aminte de Netscape Navigator și de un Internet cu site-uri statice, colorate doar cu gif-uri animate, uneori cu tot felul de modele realizate în 3D Studio sau ceva asemănător. Site-urile erau simple, cele mai complexe construcții fiind forumurile. Printre primele lucruri descărcate a fost patch-ul 1.04 pentru Starcraft Brood War.

Internetul românesc s-a dezvoltat cu portaluri precum kappa.ro sau home.ro și forumuri precum Computer Games sau agregatoare precum top100.ro. Chiar nu mai țin minte, voi ce ziceți despre asta: care sunt alte site-uri memorabile pentru dezvoltarea Internetului în România, portaluri sau forumuri pe unde trecea fiecare internaut al acelor ani?

Dacă 30 de ani par puțini, gândiți-vă că noi în România am trăit doar o parte dintre ei. Primii ani ai Internetului au fost oricum unii de construire, site-urile utile publicului n-au apărut din primul moment. În România startul s-a dat și mai târziu.

Cu toate acestea, gândiți-vă la câte perioade mult mai mici au fost, câte site-uri sau servicii au crescut și au decăzut ca mici regate deja uitate din istorie. Netscape Navigator a fost mare și apoi s-a dus de tot. A fost perioada în care toate site-urile se făceau în Flash și apoi a dispărut și ea. mIRC-ul încă stârnește melancolie într-o întreagă generație. Napster și Kazaa și eMule au fost mari pentru piraterie, apoi au fost înlocuite cu altceva; și altceva; și altceva. A existat o vreme înainte de Facebook, au existat Geocities și MySpace. Înainte de Yahoo Messenger au fost MSN Hotmail și AOL; zilele trecute Yahoo Messenger a dispărut fără să-l regrete nimeni. Au fost poate sute de servicii ce au dominat ani de zile Internetul pe felia lor și pe care acum, fără un efort din acesta de rememorare, nici nu le poți enumera rapid.

Nici nu mai zic de revoluția adusă de smartphone-uri. Internetul în buzunar, oriunde în lume, a transformat din nou totul. Am schimbat doar totul, cum zicea parcă o reclamă TV acum câțiva ani, lansând zeci de servicii noi, schimbând comportamentul oamenilor în societate (vezi goana după selfieuri sau fotografierea mâncării sau vorbitul prin mesaje vocale în WhatsApp sau Messenger) și felul în care interacționăm cu orice, inclusiv sisteme tradiționale precum cele bancare sau plata întreținerii de la bloc.

30 de ani.

Gândiți-vă un pic la următorul aspect: în doar 30 de ani, Internetul a generat o industrie de mii de miliarde de euro, a făcut zeci sau sute de miliardari, a creat zeci sau sute de milioane de locuri de muncă în domenii precum hardware de infrastructură sau pentru clienții finali, software de securitate, aplicații utile, entertainment, ecommerce, streaming și orice altceva adiacent lor. Nu mă refer doar la programatori și ingineri. Milioane de oameni lucrează, de exemplu, în împachetarea și transportul mărfurilor comandate prin Internet de către clienți din întreaga lume.

Nimic din toate acestea nu exista acum 30 de ani.

Vă puteți închipui cum va arăta lumea peste 30 de ani, dacă aceeași perioadă din trecut a schimbat-o radical? Vă puteți închipui ce tehnologii, ce schimbări, ce noutăți vor apărea și se vor impune în viața noastră în următorii 30 de ani, la fel cum Internetul a făcut-o până acum?

Eu nu pot să-mi închipui acestea, motiv pentru care probabil că peste 30 de ani nu voi fi unul dintre noii miliardari. Schimbările vin oricum, chiar dacă nu știu eu care vor fi acestea, și nu pot spune decât că aștept cu entuziasm să văd cum va arăta lumea din 2049.

Tim Berners-Lee. Așa îl cheamă pe inginerul și cercetătorul britanic despre care se spune că a inventat Internetul. Pe 11 martie 1989 a înaintat șefului său de la CERN o propunere pentru un sistem de management al informației bazat pe protocolul HTTP și sistemul client-server. Șeful său, Mike Sendall, a notat în partea de sus a propunerii cuvintele “vague but interesting”. Acum iată-ne unde suntem 30 de ani mai târziu.

Tim Berners-Lee lucrează în prezent ca profesor la Oxford și MIT. Așa este lumea organizată. Studiezi în România, dai de Ecaterina Andronescu. Studiezi în străinătate, îți predă inventatorul Internetului. Mă gândesc că Tim Berners-Lee, în orice situație, indiferent unde ar fi, iese mereu câștigător. Se pot lăuda alții cu premii Nobel, cu Oscaruri, cu făcut pace mondială și salvat delfinii; el spune “eh, eu am inventat Internetul. Mă scuzați, aș mai sta la discuție, dar trebuie să corectez niște lucrări la școală… mă termină Oxfordul ăsta”.

Tim Berners-Lee, cu ocazia a 30 de ani de la acel moment din 11 martie 1989, a scris și un editorial publicat de Wired. Vorbește acolo despre ce probleme are Internetul în acest moment, începe cu

with every new feature, every new website, the divide between those who are online and those who are not increases, making it all the more imperative to make the web available for everyone

trece prin

given how much the web has changed in the past 30 years, it would be defeatist and unimaginative to assume that the web as we know it can’t be changed for the better in the next 30. If we give up on building a better web now, then the web will not have failed us. We will have failed the web.

și

To get this right, we will need to come together as a global web community.

ajunge la

If we don’t elect politicians who defend a free and open web, if we don’t do our part to foster constructive, healthy conversations online, if we continue to click consent without demanding our data rights be respected, we walk away from our responsibility to put these issues on the priority agenda of our governments.

și termină cu

The web is for everyone, and collectively we hold the power to change it. It won’t be easy. But if we dream a little and work a lot, we can get the web we want.

Cuvintele dintre aceste paragrafe sunt destul de importante, așa că citiți acel editorial ca să vedeți cum vede omul care a pornit una dintre cele mai mari schimbări ale civilizației noastre din ultimii 2000 de ani situația Internetului la 30 de ani după acel moment.

sursa foto: XKCD.