Parlamentul European adoptă controversata directivă legată de dreptul de autor

Parlamentul European a votat ieri pentru așa numita directivă a dreptului de autor, aprobând-o într-o formă foarte controversată și condamnată de foarte mulți experți sau organizații din domeniu. Controversele apar de la articolele 11 și 13.

Articolul 11

Pe scurt, acesta spune că marile companii trebuie să plătească publisherii de la care preiau știri și linkuri (mai exact, un mic thumbnail, un citat, titlul – cam ce face Facebook atunci când dai share). Articolul este gândit să ofere creatorilor de conținut o răsplată pentru munca lor, având în vedere că Google, Facebook, Twitter și alte companii o preiau și o dau mai departe.

Faptul că preiau știri și le răspândesc nu este o problemă, în opinia mea, dar făcând asta își asigură loialitatea clienților, le afișează reclame și, într-o formă sau alta, profită de pe urma agregării conținutului produs de alții. Directiva vrea să întoarcă o parte din venit către creatorii originali de conținut.

Și atunci de ce este un articol controversat? Probabil pentru că liniile de demarcare sunt dificil de văzut. Directiva exceptează de la plată enciclopedii online precum Wikipedia sau platforme mici de sharing (pentru a încuraja start-up-urile și aplicațiile noi sau mici din domeniu), dar Reddit unde intră? Dar Biziday?

Apoi, este valabil și reversul medaliei. Dacă Google, Facebook & co vor trebui să dea bani creatorilor de conținut, atunci cel mai probabil vor face contracte cu câteva trusturi mari și vor prelua știri doar de la acelea, iar asta ar putea limita tipul știrilor ce ajung în fața publicului larg.

Închipuiți-vă cum ar fi dacă Google ar face contract doar cu Antena 3 pentru știri din România, ca să nu se complice cu plăți spre o mulțime de trusturi media. Oare articole de la platforme mici gen G4media sau de la bloggeri persoane fizice vor mai ajunge vreodată pe fluxul lor?

Criticii spui că experimente pe scară mică cu astfel de principii nu au funcționat, iar directiva europeană doar va complica totul și va birocratiza și mai mult Internetul.

Articolul nu se aplică în multe alte cazuri, fiind de exemplu permis bloggerilor să citeze fără probleme un articol:

merely sharing hyperlinks to articles, together with “individual words” to describe them, will be free of copyright constraints.

Articolul 13

Și mai complicat. Acesta spune că marile platforme de conținut (Google, Facebook, YouTube șamd) trebuie să ia măsuri pentru a proteja activ drepturile de autor ale creatorilor de conținut. Directiva forțează marile companii să verifice prin tehnologie de recunoaștere a conținutului dacă upload-urile utilizatorilor nu încalcă dreptul de autor al altor persoane.

Aici se rupe firul. Cum vor fi privite meme-urile sau gif-urile animate? Poți încărca un clip video dintr-o emisiune TV pentru a arăta și altora ce absurdități s-au spus acolo sau acesta va fi eliminat pe principiu de drept de autor?

Din nou, unde se trage linia? Majoritatea celor ce contestă directiva și în particular articolul 13, pe care-l numesc cel mai prost-gândit dintre toate, spun că va duce la cenzură și eliminare de conținut. Pentru cine se aplică? Ce platforme trebuie să investească în tehnologia de content-matching?

Personal nu mă tem pentru situația din România, că aici este deja clar că și GDPR-ul a fost o apă de ploaie ce n-a speriat de fapt pe nimeni, poate doar pe cei mici. Problema este când cei mari vor folosi algoritmi de content-matching pentru a elimina automat conținut ce li se pare suspect, deși poate acesta nu reprezenta furt, ci avea o însemnătate a lui.

Bibliografie: comunicatul parlamentului european, un mic faq, textul directivei, savetheinternet.eu, AMA cu experți, alt AMA cu experți. Mai sunt câteva formalități de făcut, dar probabil directiva va deveni literă de lege în ianuarie 2019.