Cum funcționează o stație de carburant

După ce am văzut cum se produc benzina și motorina în rafinăria Petromidia și cum pleacă de acolo în cisterne, am vrut să văd întregul lanț până la rezervorul autovehiculului, așa că le-am cerut să-mi arate ce este în spatele scenei unei stații de carburant, cum funcționează aceasta, pe unde sunt rezervoarele subterane șamd. Am fost recent la stația Rompetrol de pe șoseaua Chitila și am văzut toate acestea.

Rezervoarele de combustibil, două la număr și fiecare de aproximativ 60.000 de litri, sunt în subteran, în fața pompelor de alimentare. Fiecare rezervor este împărțit în două incinte, într-o proporție 2 la 1, stocurile de benzină 95 fiind mai mari decât cele de benzină 98 (și similar și pentru motorină).

Cele patru guri de canal pe care le vedeți tot în dreptul pompelor sunt de fapt guri de vizitare pentru aceste rezervoare, în caz că este nevoie de inspectarea lor sau introducerea unei sonde pentru măsurarea nivelului.

Alimentarea cu carburant se face din lateral, unde pe spațiul verde este o gură de acces ce stă în mod uzual încuiată și sigilată. Cum am vrut să fotografiez racordurile de alimentare, sigiliul a fost rupt și s-a făcut un proces verbal de înlocuire a sa, totul parte a procedurilor de securitate.

Interiorul arată ca mai jos: patru guri de alimentare pentru carburant (benzină 95 și 98, motorina 51 și 55 – apropo, citiți și ce sunt cifrele octanice și cetanice), plus încă una pentru recuperarea vaporilor de combustibil din rezervor, ce sunt împinși afară când acesta este umplut cu carburant. Cisterna se cuplează aici, iar carburantul curge gravitațional în rezervoarele subterane. Se face inițial și o testare cu densimetrul pentru a se verifica tipul combustibilului înainte de a-l “turna” în rezervoare.

Nivelul rezervoarelor este monitorizat electronic, un aparat din biroul stației arătând în permanență nivelul carburantului. Sistemul electronic de monitorizare poate detecta eventualele probleme tehnice ale rezervorului și inclusiv dă alerte sonore dacă detectează prezența apei în carburant.

Ați observat afară sistemul de țevi albe din spatele casetei de alimentare? Sunt parte din sistemul de recuperare a vaporilor, astfel încât aceștia să nu se acumuleze în subteran.

Pe câteva capace de canal scrie SP, prescurtarea de la separator produs petrolier. Combustibilul scurs pe jos la alimentare se scurge în rigolele stației (sau, dacă e vorba de cantități foarte mici, ajunge acolo când se spală pe jos prin stație) și de acolo în acest separator produs petrolier, astfel încât nu ajunge în mediul ambiant sau sistemul public de canalizare. Separatorul este curățat periodic de o firmă specializată.

Pompele de carburant sunt fabricate de o companie americană fondată acum 120 de ani. Istoria ei începe în Iowa, unde un om pe nume John J. Tokheim a căutat o metodă mai bună de a vinde combustibil clienților săi și a inventat o pompă de alimentare pe care, dovedindu-se populară, a început să o producă în număr mare.

Ca să vă faceți o idee despre cum au evoluat lucrurile în acest domeniu, inițial carburantul se vindea în multipli de 5 litri, iar în 1947 au apărut metode simple de măsurare a cantității și a început vânzarea în orice cantitate, cu contor și măsurători precise. În 1976 sunt introduse pompele ce pot furniza mai multe tipuri de carburanți, în 1977 cele dotate cu microprocesoare, în 1985 cele dotate cu cititor de carduri de credit.

În Chitila, fiecare punct de alimentare are 8 pistoale, câte 4 pe fiecare parte. În interior se află patru pompe, câte una pentru fiecare pereche de pistoale ce eliberează același carburant, cu contor individual și un debit maxim de 40 de litri/minut, din ce-am văzut scris pe eticheta lor. Clienții Fill & Go pot plăti direct la pompă.

Totul este monitorizat electronic și automatizat. Inclusiv nivelul rezervoarelor de combustibil este monitorizat de la sediul Rompetrol și, în funcție de stocuri, o cisternă este programată automat pentru reaprovizionarea stației.

Stația din Chitila are și stație de încărcare a vehiculelor electrice, atât pe curent alternativ cât și continuu. Are trei conexiuni: CCS, CHAdeMO și AC Type 2, iar la ieșire poate scoate între 150 și 500 volți curent continuu și un amperaj de 56 amperi, dar și 400 volți curent alternativ cu un amperaj maxim de 32 A. Un transformator necesar sistemului a fost montat undeva în spate, în propria sa “căsuță”.

Sistemul de alimentare cu aer este din acela modern, unde introduci în aparat presiunea dorită, conectezi furtunul și aparatul face singur treaba, umflând roata până la nivelul solicitat.

Apa este din sistemul public de alimentare, dar cu niște circuite suplimentare adăugate prin pământ pentru a preveni înghețarea conductelor pe perioada iernii.

Interiorul stațiilor Rompetrol are locuri ceva mai confortabile, cu canapele și, cel puțin în Chitila, chiar și o terasă parțial deschisă și înconjurată de gazon. Este și wireless gratuit acolo. Mi s-au părut chestiuni normale dacă vrei ca clienții să stea la masă pentru preparatele calde, mai ales că încărcarea electrică poate dura și o oră.

Mi-a plăcut că au espressor semi-automat, unde barista tampează cafeaua și folosește portafiltrul, nu doar apasă un buton și curge băutura. Am văzut cafea Lavazza și sandvișuri bune, asamblate acolo din ingrediente de calitate, plus mâncare caldă, preparată pe loc.

Mi-a plăcut și că au o înclinare spre ingrediente naturale, cu diverse salate și fructe în meniu. În plus, au sucuri proaspete, stoarse de ei acolo, cu termen de valabilitate de o zi, în diverse combinații precum piersică-ananas sau ananas-kiwi. Magazinul are produse auto, electronice (în special pentru mașini), jucării, dulciuri, băuturi (inclusiv beri mai de soi și am găsit chiar și un Diet Coke cu mango).

În spatele zonei clienților se află magazia de produse. Aici mi-a plăcut că inclusiv frigiderul de băuturi se aprovizionează prin spate, din magazie, astfel încât sticlele nou-introduse sunt în spatele șirului, nu primele spre client. FIFO FTW!

Un birou micuț include un rack pentru echipamentele de control, plus foarte multe bibliorafturi.

Cam așa este organizată o stație de carburant Rompetrol. În funcție de terenul disponibil, forma sau serviciile disponibile pot diferi, dar organizarea internă rămâne cea de mai sus cam peste tot. Dacă vreți să citiți ceva interesant dincolo de cum intră benzina în autoturism, vedeți articolul despre cum intră țițeiul în rafinăria Petromidia prin terminalul aflat în largul Mării Negre.