Am fost în zona de acoperire a unei rețele 5G (de test)

Ieri, în premieră pentru mine, m-am aflat în zona de acoperire a unei rețele 5G, fiind pentru prima oară mângâiat de undele de 26 GHz ale tehnologiei utilizate. Este o rețea de test de tip FWA,  adică Fixed Wireless Access – acces de la punct fix, când, în loc să-ți intre fibră optică în casă, echipamentul de comunicație din casa clientului este conectat direct la o rețea de date 5G.

Cu alte cuvinte, o rețea 5G, dar nu pentru echipamente mobile, ci pentru fixe.

Rețeaua este una de test pornită de Orange în zona Florești de lângă Cluj, testul fiind parte din programul anunțat pe la începutul anului chiar de grupul Orange. În România, la Florești, a fost testată soluția FWA a 5G; în Franța se va testa partea de comunicație mobilă, dacă mai țin bine minte (și dacă nu țin, nu contează așa tare acum). Testul a durat o lună, o rețea 5G a fost generată de o stație de bază din zonă, iar mai multe gospodării ce au acceptat să facă parte din test au primit echipamente 5G.

Mai exact, schema bloc a sistemului a arătat ca mai jos:

Samsung și CISCO au fost companiile cu care Orange a colaborat pentru test. Samsung a furnizat componenta RAN (radio access network), adică antena care a fost montată pe stația de bază din zonă. Antena arată ca mai jos, este o cutie neașteptat de mică și grea de 10 kilograme (în comparație cu antenele 4G, care sunt cele lunguiețe pe care le puteți vedea acum pe clădiri, aceasta este mult mai ușor de instalat), iar în interior are o matrice de peste 1000 de mici antene individuale.

“Cutia” a fost conectată printr-o fibră de 10 Gbps la magistrala de date Orange. În zona Florești, ea a generat o rețea 5G pe frecvența de 26 GHz, cu o rază de aproximativ 1,2-1,3 km.

Tot Samsung a furnizat și echipamentele pentru casele clienților din test. Echipamentele, numite CPE (customer premise equipment) sunt niște cutii albe și au fost testate două variante, una de interior și una de exterior. CPE-ul se conectează la magistrala de date prin intermediul rețelei 5G, acesta fiind principalul avantaj al sistemului: nu mai tragi fibră până la fiecare casă (sau bloc, la o adică), ci doar până la turnul cu antene din zonă. Clientul beneficiază în casă de performanțe specifice fibrei: conexiune 1 Gbps și latență mică, parametri specifici tehnologiei 5G.

CPE-ul de interior:

CPE-ul de exterior arată ca mai jos:

CPE-ul acesta poate fi privit ca un media-converter clasic. Din el iese un cablu UTP ce intră în routerul din casa clientului sau poate într-un set-top box oferit de operator ce va genera și rețele wifi. În cadrul testului, acest router wifi a fost un model CISCO Meraki Z3, care are 1 port WAN și 4 porturi LAN de tip Gigabit, plus că generează rețea wifi 802.11ac de maxim 1,3 Gbps, MIMO 2×2. În practică, putea fi utilizat orice router, dar părerea mea este că pentru test au preferat acest model CISCO deoarece face și o monitorizare a traficului și testul Orange își dorea să afle statistici de acest tip.

Tot echipamente CISCO au fost utilizate și pentru partea de virtualizare a rețelei Orange pentru test, probabil pentru a o separa și mai bine de restul infrastructurii Orange din zonă.

Pe lângă gospodăriile din test, a fost conectat prin 5G FWA și un magazin (sau sediu logistic, nu mi-a fost foarte clar) Carrefour Market din zonă, ca test de tip B2B, plus diverse module sau senzori de tip “smart city”, tocmai pentru a testa cât mai multe scenarii.

Rezultatele au fost foarte bune, din ce înțeleg. Pe Speedtest gospodăriile erau conectat la peste 930 Mbps (adică 1 Gbps când adunăm și antetele pachetelor de date), cei din case s-au uitat la YouTube, au făcut download-uri, s-au jucat pe net, au făcut streaming 4K șamd.

Statisticile sunt cele de mai jos: în total, cele 15 gospodării ce-au făcut parte din test au conectat 294 de dispozitive unice, cu o medie de 28 per zi. Majoritatea traficului s-a făcut pe YouTube, dar și streaming TV, rețele sociale șamd.

Antena de pe stâlp putea oferi maxim 6 Gbps, dar nu a fost niciodată solicitată la maxim, vârful fiind de 3 Gbps transmiși simultan spre 4 gospodării. În test au fost incluse case aflate la diverse distanțe de antenă, LOS și NLOS (adică line of sight și non line of sight, adică nu toate aveau vedere la antenă). Este prima oară când un test cu această tehnologie se efectuează în Europa în condiții reale, pe teren, așa că toate părțile au tras concluzii despre acoperire, diferența de performanță între cazurile LOS și NLOS, cât de important este beamforming-ul făcut de antenă șamd.

Sigur, a fost doar un test. Nu cred că acum există o garanție că această tehnologie va fi aleasă de Orange pentru soluții FWA. E încă prea devreme pentru asta, trebuie văzut ce modemuri vor fi integrate în telefoane 5G și ce frecvențe vor fi populare, apoi spectrul –fie el 26 GHz sau altul– trebuie cumpărat, iar la nivelul Guvernului s-a organizat un grup de lucru ce va determina strategia pentru 5G astfel încât spectrul să fie scos la licitație probabil în 2019, iar dacă totul merge bine, în 2020 vom vedea primele implementări reale ale tehnologiei.

În opinia mea, cred că Samsung, ca unul dintre principalii producători de telefoane, are forța de a împinge lucrurile spre tehnologia și frecvențele propuse de ei. 5G este oricum un sistem complex, probabil că se va merge pe banda de 700 MHz pentru a asigura o acoperire zonală mare, servicii în banda 3700 GHz, unde e un compromis bun între acoperire și performanță, și alte servicii în 26 GHz, unde rețeaua radio poate înlocui o conexiune fiber to the home. Ce tehnologii și ce echipamente se folosesc pentru benzile de 700 și 3700 MHz… e altă discuție. Din câte țin minte, Orange a testat împreună cu Nokia o soluție în 3700 MHz acum câteva luni.

Și cam asta s-a întâmplat la Florești, Cluj. De la 1 iunie, când au început testele, este cel mai high-tech loc din România, cel puțin ca tehnologie de conectare.