Jocurile mai creative au dus la plafonarea hardware-ului

Mi se pare interesant cum hardware-ul jocurilor a ajuns în ultimii ani într-o perioadă de ușoară plafonare, ceea ce mi se pare că le permite și mai multor oameni să se joace ceva bun fără a avea PC-uri scumpe cât Cumințenia Pământului.

Asta e cumva în contrast cu toată copilăria mea, când de la an la an jocurile noi cereau hardware parcă dublu ca performanțe față de cel anterior, de niciodată nu puteai fi “la zi”. Nici n-am fost vreodată la zi, de altfel, că m-am luptat multă vreme cu un 486 și apoi cu un Duron 800, dar părea că în fiecare an, dacă nu chiar semestrial, apăreau noi plăci video ce schimbau totul, iar procesorul era la fel de important în întreaga ecuație.

Prin comparație, în prezent chiar și nVidia a stat doi ani între generațiile de plăci video. Seria GeForce 10xx a fost lansată în 2016, în 2017 nu a apărut nimic nou, anul acesta vor lansa seria 11xx cândva în iulie sau august. Sporul de performanță nu mă aștept să fie uriaș; sunt convins că, folosind placa mea GeForce 1060, mă voi putea juca în condiții mai mult decât acceptabile orice joc nou.

Ba chiar, dacă vă uitați prin sistemele de gaming veți vedea că și hardware-ul se împarte în două categorii: cel foarte performant, necesar de obicei pentru shootere, și cel mediu, potrivit pentru jocuri tip MOBA (Dota 2, Heroes of the Storm șamd), care sunt în continuare foarte, foarte populare. Mă uitam zilele trecute că s-a organizat un turneu mare de Hearthstone, care este un joc de cărți. Nu m-aș fi așteptat niciodată ca acest joc să se bucure de ani de zile de succes.

Într-un fel, ca rezumat, aș spune că software-ul, jocurile, au ajuns la un nivel creativ atât de mare încât nu efectele vizuale țin oamenii implicați, ci mecanismul în sine. Accesul tot mai răspândit la Internet a crescut importanța componentei multiplayer a jocurilor, modificând ponderea importanței acesteia în întreaga experiență.

A crescut calitatea software-ului și asta a micșorat nevoia de a crește hardware-ul.

Nici n-am mai zis nimic de procesoare. Cred că puțini oameni simt nevoia unui procesor de ultimă generație sau a mai mult de 16 GB memorie RAM.

Sunt tare curios cum văd producătorii de hardware toată această situație pentru că sigur nu îi bucură. Oamenii nu mai au motive să facă upgrade-uri în același ritm ca anterior și nu văd cum ar putea rezolva problema aceasta. Producătorii de chipseturi “diverse” produc și pentru alte industrii, iar nVidia a intrat bine de tot în zona automotive și cloud computing. Sunt însă curios ce planuri sau în ce alte direcții merg Intel și AMD în acest sens.