Ne înconjurăm de plastic până când ne vom sufoca

Săptămânile trecute am văzut un reportaj alarmant: un scafandru britanic a filmat, pe lângă coasta insulei Bali, cât de poluat este oceanul cu deșeuri de plastic. Imaginile sunt, cum ar zice tabloidele, cutremurătoare.

Ne poluăm planeta până când viața în condițiile actuale nu va mai fi sustenabilă. Chiar cred că peste 2-3 generații vor fi realitate scenariile acelea din filme distopice în care oamenii se bucură la o portocală sau o ciocolată, în rest mâncând doar “produsul verde”. Suntem tot mai mulți și, chiar dacă ne vine mintea la cap cândva privind ecologia (ceea ce mă îndoiesc, că interesele financiare primează, iar transformările în rău sunt lente și deci ușor de ignorat), probleme atât de grave nu se pot repara peste noapte, ci poate în câteva decenii. Poate niciodată.

Plasticul este un mare poluator. Se descompune în sute de ani, iar când o face se transformă în microparticule ce au fost deja detectate în carnea peștilor și în curând în corpul nostru, otrăvind încet mediul înconjurător. Problema ar putea fi micșorată: interzicerea sacoșelor de plastic este un prim pas și mă bucur că va fi făcut și în România. Chestiunile mici sunt importante, de exemplu anual se folosesc în lume zeci de miliarde de bețigașe de plastic pentru a amesteca zahărul în cafea, bețigașe ce-ar putea fi făcute din lemn sau alte materiale reciclabile.

80% din plasticul produs este utilizat pentru ambalaje de mâncare, șampon, apă îmbuteliată și alte produse domestice. Cifrele sunt greu de înțeles, de exemplu Indonezia, care are insula Bali, este al doilea mare poluator al lumii, după China, producând 130.000 de tone de deșeuri de plastic per zi. O sută trei zeci de mii de tone în fiecare zi!

8 milioane de tone de plastic se aruncă anual în oceane. Și nu zic asta în sensul că soluția românească de a face un munte de gunoi pe care–ironic–să-l numim groapă, este mai bună, dar planeta noastră a crescut ca număr de locuitori și ca nivel de trai și ca industrie, dar păstratul curățeniei nu pare o preocupare importantă pentru nimeni. 5,2 mii de miliarde de bucăți de plastic plutesc prin apele oceanelor, se estimează.

Problema este că e greu să schimbi ceva major în lume. Industria plasticului este mare și puternică, vor să-și vândă produsele. Într-un fel, însă, mă bucur că nu voi fi prin preajmă pentru a vedea planeta noastră peste 100 sau 200 de ani.

În particular pentru Bali, expediții suplimentare făcute în același loc n-au mai găsit acea mare de deșeuri. Teoria oficială este că au fost disipate ulterior de curenți, după ce condiții rare au dus la concentrarea lor acolo în primul rând. Dacă dați pe YouTube o căutare “plastic bali” veți găsi însă o mulțime de clipuri privind poluarea de acest tip din zonă.